Sunt în formă

Din nou, de pe băncile şcolii/
Nerăpus de simptomele bolii/
Dau rime fine pentru cunoscători/
Să nu urlaţi, fiţi mai răbdători!/
Sunt rănit în adâncul sufletului/
Căci i-am oferit ajutor duşmanului/
Şi el a fost recunoscător/
Deşi mi-ajut duşmanul, vreau să îl omor/
Lucrez din greu să-mi îndeplinesc visul/
Fac exerciţii să-mi înfrumuseţez scrisul/
Dar nu frumuseţea lui fizică/
Ci topica, pentru cei care mă critică/
Mă aflu într-o stare critică/
Munţi grei mă apasă, nimeni nu-i ridică/
Toţi mă lasă să mă târăsc în noroi/
Degeaba vă e milă, sunt mai bogat ca voi/
Sufleteşte/
Căci bogat e sufletul care trăieşte/
Eu mă descurc uşor cu oamenii de rând/
E suficient să emit un gând/
Şi-o să vă meargă totul prost pentru restul lunii/
Gândul meu aduce moarte pentru unii/
Şi groază pentru alţii/
Când mă aud fac ulceraţii/
Până când intră în fibrilaţii/
Sunt tare ca stânca/
Las versul pe foaie cu stânga/
Mă manifest spontan în rime, versuri/
Pentru a scăpa de voi definitiv, fac câteva demersuri/
Şmecheria vă omoară, mii de cadavre pe străzi/
Sunteţi proşti, vă vindeţi creierul în lăzi.

Era şi timpul!

Ţara asta începe să se-ndrepte/
Şmecherii sunt ţinuţi în stângi şi drepte/
Rap-erii nu trebuie să mai aştepte/
Deşi ei lovesc de mult cu rime deştepte/
Şi rock-erii se ridică cu spray lacrimogen/
În zgomot de metal răspund ei la apel/
Chitara-bas împreună cu beat-ul/
Aduc de azi şmecherilor sfârşitul.

Lectii de furt

Nu v-a prins soarele bine si vreti sa furati/
Dar fitele, spuneti-mi, de unde le luati?/
Nu sunteti majori, dar nici macar pe-aproape/
Vreti sa va-mbogatiti furand noapte de noapte/
Furtul nu e simplu, trebuie calculat/
Stiu de la un amic care a fost turnat/
Si nici sa nu gandesti/
Ca te imbogatesti/
Pe strada, zi de zi, se fac mii de greseli/
Lumea nu invata din faptele de ieri/
Vor sa pagubeasca, stiu si eu sentimentul/
Dar lor le lipseste din plin antrenamentul/
Ei cred ca daca bagi mana in genti ai fugit cu suta/
Poate azi ai luat ceva, dar maine schimba ruta!/
Stai cat mai ascuns, puneti o palarie/
Si, mai ales, nu fura din smecherie/
Fura cu bun simt, daca se poate spune/
Daca vrei s-apuci si ziua de maine/
Gaborii pandesc deghizati in babe/
Nefiind atenti la abateri mai grave/
Daca n-ai noroc si esti prins in fapt/
Fi foarte rapid sau vei fi mancat/
Fa-te ca citesti ziarul pe o canapea/
Asteapta, oameni se vor aseza/
De aici rezulta nenumarate metode/
Ce nu le pot explica doar in doua vorbe/
Ai grija la 'clientii' pe care ii alegi/
Si daca pierzi vreunul, dupa el sa nu alergi/
Daca ai inteles cum se prinde prada/
Peste-o luna-doua vom imparti strada.

Plecati-va capul!

Plecati capul in fata mea/
Sa ma raniti nu va voi lasa/
Armele voastre nu au spor/
Fiti siguri ca nu o sa mor/
Eu nu am suflet, deci nu respir/
De aceea cand va privesc ma mir/
Eu sunt durere, sunt un corp de ura/
Si n-o sa am cuvinte de lauda in gura/
Ma manifest spontan, c-asa e stilu'/
Si nu-mi vei sterge de pe fata smilu'/
Asta e smecheria, nu fi greu de cap/
Eu scriu versuri si rime, nu fac rap/
Nu cant pe negativ/
Ca nu am motiv/
Eu gandesc pentru o generatie/
Fara sa primesc o remuneratie/
Fac totul din placere, nu ma acuzati/
Cat sunt in fata voastra, capul sa-l plecati!

Eu sunt baza

Am o voce guturală, nu te speria/
Acum sunt bolnav şi asta-i vocea mea/
Dacă te cert înseamnă că ai greşit/
Dacă eşti mort, eu te-am nimicit/
Dacă gândeşti, îmi datorezi totul mie/
Că am fost atent la ora de chimie/
Dacă te iert, înseamnă că m-am plictisit/
Nu-s foarte dur, am mărturisit/
În mod special am grijă de tine/
Te spânzur de bec dacă te iei de mine/
N-am pedigree, că nu sunt câine/
Îmi trăiesc viaţa fără să ştiu ce va fi mâine/
Dar sunt un mic geniu şi vei afla/
Că tot ce-ţi aparţine e inventat de...mine.

Arăţi jalnic

Ştiu că nu îţi pasă cât arăţi de ridicol/
Pentru decenţă eşti un real pericol/
Şi nu neapărat cu hainele ce le porţi/
Ci cu culorile cu care ochii ne scoţi/
Şti că-i frig afară, dar n-ai nici o problemă/
Când trebuie să ieşi te-mbraci direct din ghenă/
Aşa se explică sacul de cartofi din cap/
Şi faptul că nu şti să te-mbraci, de fapt/
Îţi atârnă fundul pantalonilor în vine/
Nu îmi pot da seama de ce se poate ţine/
Genunchii-s descusuţi, dar nu-ţi îngheaţă osu'?/
Ori, cumva pe dedesupt, porţi ciorapu' grosu'/
Teneşii ăia au avut zile mai bune/
Ceea ce despre tine nu se poate spune/
Nu-ţi mai bate joc de hainele ce le porţi/
Sau poate vrei să ne omori DE RÂS pe toţi.

Ochiul oraşului

Anunţ pentru toţi blogării din Călăraşi/
Vă invit pe toţi la o bere în oraş/
Dar îl rog pe fiecare să-şi plătească consumaţia/
Nu-mi permit să fac cinste că-i prea mică alocaţia/
Am avut până acum sute de oameni pe blog/
Să o ţineţi tot aşa, vă rog/
Dacă n-aveţi lene, daţi click pe nişte reclame/
Aşa vreau să câştig bani, nu să fur din buzunare/
Sunt la început, nu am un an întreg/
Dar cum se mişcă lucrurile încep să înţeleg/
Am peste-o sută de articole în trei bloguri diferite/
Transmit din oraş doar adevăruri cumplite/
Ochii mei sunt aţintiţi pe fiecare om şi faptă/
Aşa că nu te aştepta să treacă neobservată/
Dacă ceva bate la ochi te-am bifat în carneţel/
Să n-ai curaj să te iei de acest băieţel/
Sunt subiectiv, exagerez, dar scriu articole bune/
Apdatez blogul mereu şi asta place la lume/
Sunt întotdeauna pe urmele făptaşului/
Am fost dintotdeauna Ari, ochiul oraşului.

O zi din an

Am văzut lucruri groaznice în viaţa mea/
Dar n-am crezut niciodată că mi se pot întâmpla/
Să n-am ce mânca şi să stau în frig/
Deşi am caloriferul în permanenţă pornit/
Am calculator, dar internetul nu-i plătit/
Cu internet pe telefon, totuşi sunt mulţumit/
Mă descurc cum pot fără bani de buzunar/
Acum nici să mă tund nu-mi permit măcar/
Am mâncat aseară un iaurt cu pâine/
Am o cutie de pateu, dar o păstrez pentru mâine/
Beau numai apă de la chiuvetă/
Şi visez mereu că voi ajunge vedetă/
Mai am multe obstacole de trecut/
Dar sunt conştient că abia am început/
Presimt că viitorul îmi va aduce o surpriză/
Deşi întreaga lume e de doi ani în criză/
Sper în continuare că voi fi înţeles/
Nu voi cenzura pentru nimeni vre-un vers/
Voi fi la fel, poate mai agresiv/
Şi mă voi lua de tine fără nici un motiv/
Ari e la fel, Ari nu s-a schimbat/
Mulţumesc celor care m-au încurajat/
Voi fi la fel şi în anii ce urmează/
Căutaţi-mă pe blog şi fiţi pe fază!

Inspirat de viaţă

M-am trezit de dimineaţă cu ochii la cer/
Învelit cu zăpadă şi îngheţat de ger/
Nu e chiar aşa, dar putea fi/
Cine ştie ce-mi aduce viaţa până când voi muri/
Acum e foarte bine, deşi mă mişc încet/
Am internetul în vârf de deget/
Mai citesc un blog, mai scriu pe al meu/
Aşa-mi trăiesc viaţa, că m-ajută Dumnezeu/
Mâncare la discreţie în frigider/
Patul este moale, mai mult nu pot să sper/
Dar mă simt trist, ceva lipseşte/
Deşi multă lume pe net mă urmăreşte/
Lipseşte mişcarea, dorul de ducă/
Dar şi ăsta câteodată mă apucă/
Însă nu mă duce departe, repede mă opreşte/
Nu-mi dă multe idei, mintea mi se plictiseşte/
Îmi găsesc refugiu tot în camera mea/
Uit de tristeţe făcând altceva/
Compun versuri despre condiţia umană/
Nu le vând, le dau de pomană/
Îmi folosesc talentul pentru divertisment/
Nu vorbesc din dicţionare, mă exprim elocvent/
Am grijă să citeşti tot ce scriu/
Pentru mine niciodată nu e prea târziu.

Nu da vina pe stil

Mă enervezi când zici că-s borfaş/
Şi că nu îţi place stilul meu de oraş/
Nu îmi pasă, eu sunt original/
Ia-te de stilul meu dacă vrei scandal/
Şti că nu te suport şi te-aş da în gât/
Cu afacerea ta dubioasă şi nu doar atât/
Mă enervează simplul fapt că exişti/
Şi mă întreb cât ai să mai rezişti/
Eşti frustrat când vezi alţi oameni ca mine/
Care, deşi au posibilitate, nu se îmbracă mai bine/
Avem un stil cu haine ponosite/
Nu umblăm, ca voi, cu ciorile vopsite/
Nu dăm bani pe haine de firmă false/
Rugăm fraierii ca voi în pace să ne lase/
Nu critica, tu nu cunoşti stilul meu de viaţă/
Dar de la stilul tău deja îmi vine greaţă/
Te rog, lasă-ne şi pleacă acasă/
Îmbracă-te într-un sac de gunoi, că nu ne pasă/
Tu nu ai stil, te îmbraci ca o fată/
Îţi asortezi hainele, îţi pui cravată/
Atitudinea ta lasă de dorit/
Cât timp te-mbraci cu hainele de dormit/
Nu fi tu şmecher că sigur ţi-o iei/
Oricum n-ai să vezi stilul prin ochii mei/
Tu eşti cel ce poartă un sac de cartofi în cap/
Din versul de mai sus mie doar cartofii-mi plac/
Că din iei pot face piure, ca şi din tine/
Când te iei de stilul meu şi de mine/
Nu valorezi nimic în ochii lumii/
Eşti daltonist, când vezi verde te-nfurii/
Mă-mbrac pestriţ, în mai multe culori/
Poţi să-ţi ieşi din fire până mori/
Ne-am săturat de ochiul tău critic/
Şi de valorile tale de nimic/
N-ai putea să deosebeşti o mănuşă de-o vacă/
Nici chiar dacă pe lângă tine-o să treacă/
Nu ai simţ estetic nici cât o furnică/
Tocmai de aceea stilul tău mă oftică/
Să mă anunţi când te trezeşti la realitate/
Şi n-o să mai porţi hainele alea demodate/
Tu n-ai habar de stil şi când ai să mori/
Te vei îmbrăca în negru, nu vei avea culori/
Dar până atunci nu te lua de mine/
Ia-te de stilul meu dacă îţi convine.

Promisiuni pentru 2010

Se încheie anul, cu ce am rămas?/
Am adunat totul, linie am tras/
Bani nu, minte nu, sunt acelaşi om/
Abia la anul voi coborî din pom/
Anul ce-a trecut nu a fost uşor/
În ăsta care vine sper să am mai mult spor/
Nu muncesc că-s la liceu, trebuie să-nvăţ/
Dar spre norocul meu învăţul are şi dezvăţ/
Am lucruri importante de făcut: scriu versuri, am trei bloguri/
Deşi mă descurc, încă nu fac mofturi/
Viaţa e exact cum ar trebui să fie/
Doar în ceea ce fac găsesc bucurie/
Mai am multe planuri, dar nu le fac publice/
Încerc din răsputeri să-i evit pe durii ce/
N-au nimic de făcut şi bârfesc/
În anul care vine am să-i căsăpesc/
Fiţi siguri că m-apuc de treabă/
De trecut nimic nu mă leagă/
Deci pot să încep să lucrez mai mult/
La întrebări vă voi răspunde ca un cult/
La jigniri nu răspund/
Decât ce am în gând/
Păstrez o nostalgie a anilor trecuţi/
Dacă nu ai ce face ar fi bine să mă asculţi/
Fă şi tu ca mine/
Că te-nvăţ de bine/
Oricât ai încerca, n-ai succesul meu/
Nu pun versuri de manele ca s-atârn mai greu/
Eu zic totul din minte, le calculez cu grijă/
Ca oricare altul, am şi eu o miză/
La anul fi tu sigur că nu am să mă schimb/
În top de jos în sus eu am să mă plimb/
Îmi exprim opinia direct pe internet/
Lumea mă laudă, zice că-s deştept/
Nu-s deştept, aşa sunt eu, nu aţi înţeles/
De aceea tot ce spun adresez prin vers/
Cuvintele astea sunt viaţa mea pe blog/
Decât să mint, mai bine devin olog/
Chiar şi aşa, te joc în picioare/
Poţi să mă loveşti, pe mine nu mă doare/
De la anul, adică de săptămâna viitoare/
Bag panica în voi cu rime gânditoare/
Alese special să le poţi înţelege/
Codificate ca nimeni să nu le deslege/
Rime contradictorii/
Pentru roboţii cu probleme motorii/
Stau ca dirijorii/
Gesticulez din mâini, mă uit la voi/
La fel cum se uită Dumnezeu la noi/
Până la noi ordine, închid ferestrele/
Sper ca de la anul să se desfinţeze testele.

Viaţa mea

Ştiu că sunt un învingător/
Aşa am fost mereu, nu un pierzător/
Nu umblu cu gloanţe în încărcător/
Nu scârţâi din dinţi când stau la semafor/
Fac ce mi se cere cât sunt minor/
Ziua stau pe sol, noaptea simt că zbor/
Călătoresc singur, nu în stol/
Şi nu îmi ia mult timp să-mi intru în rol/
Fac ce ştiu mai bine/
Inventez rime/
Le scriu aici pentru tine/
Să vezi că orice om cu acces la internet/
Dacă vrea, poate fi deştept/
Eu nu mă dau mare, nu mi-au murit lăudătorii/
Vreau să atrag, rând pe rând, cititorii/
Vreau să mă cunoaşteţi aşa cum sunt/
Sunt cel mai fericit blogger de pe pământ/
Cine nu citeşte aici nu ştie/
Că eu îmi fac viaţa din poezie/
Asta îmi place, asta vreau să fac/
Aş vrea să-i pun melodie ca să dai din cap/
Îţi dau idei noi, de adolescent/
La boala mea nu este tratament/
Am boala rimei şi să gândesc non-stop/
Aici stau eu, la nimeni nu fac loc/
Mă găseşti oricând, că nu plec de-acasă/
Poţi să mă înjuri, mie nu îmi pasă.

Să vă fac să înţelegeţi!

Sunt mort la datorie/
Mor pentru meserie/
Meseria mea e să te fac atent/
Copiii de astăzi gândesc mult prea lent/
M-am săturat de pile/
Şi de discuţii fragile/
În care unul dintre vorbitori/
Rămâne fără ascultători/
Rămânem fără educaţie/
Degeaba avem democraţie/
Statul nostru e un demo/
Cuprins de curentul emo/
La trei sute de volţi ce trec prin fire/
Muzica e doar o amintire/
Eu vorbesc de modul de viaţă/
De respingerea greutăţilor ce-ţi vin în faţă/
Eu vorbesc de minte şi creier/
De cele noi şi de cele pierdute la bere/
Dacă figurezi pe listă, mojicule/
Aruncă în aer ibricurile/
Nu-ţi mai fierbe iarbă în ţuică/
Lasă trândăvia şi mergi la muncă.

Read more at http://mortladatorie.wordpress.com

Crăciun fals

Crăciunurile din filme sunt prea false/
Să le înţeleg nu am şanse/
Atâţia moşi ce livrează cadouri/
Atâţia copii ce privesc pe hublouri/
Adică la televizoare/
Poveştile lor nu au sare/
Au prea mult bănet în saci/
Eu mă umplu de draci/
Când văd o comedie românească/
Cu oameni ce mai au pân-o să crească/
În sondaje, nu au talent/
Dar au un tupeu dement/
Eu iubesc filmele străine/
Că ăia joacă mai bine/
Ăia sunt adevăraţi actori/
Ăştia de la noi nişte ciori/
Care se învârt după bani/
Dar tot atrag prea mulţi fani/
Parcă îi himnotizează/
Sângele mi se coagulează/
Când văd telenovele de succes/
Ce fac din naştere deces/
Şi din urmăritori maimuţe/
Rog producătorii români să mă cruţe/
Ideile lor sărite din normal/
Fac succes din banal/
Sunt buni de aruncat la canal/
De groază închid ochii şi îmi spun rugăciunea/
Mă rog să se înlăture uscăciunea/
Până trece mă ascund/
În realitate sunt scund/
Deci trec neobservat/
Prin viaţa asta de rahat/
Vă salut pe toţi, dar daţi-mi timp/
Prin minţile voastre să mă plimb/
În a mea se intră prin efracţie/
Cred că am să ies din ecuaţie/
Şi intru în casă să mă odihnesc/
Că de câţi proşti am văzut plesnesc/
Încerc să uit totul, căci este fals/
V-am lăsat, somnul mă invită la un dans.

Despre prieteni II

De prieteni falşi deja m-am săturat/
În mintea mea i-am înjunghiat/
I-am lăsat să spună ce vor/
Dar ei vorbesc în gol/
Mai bine îmi iau un televizor/
Să mă mintă el de zor/
Nu vreau faimă, vreau recunoştinţă/
Nu poţi avea nimic dacă n-ai voinţă/
Îmi spun părinţii şi eu îi cred/
Dar tot nu pot să îi înţeleg/
Ei nu fac tot ce le place, ei fac tot ce pot/
Să stau în sărăcie nu mai suport/
Vreau la plajă în Hawaii/
Să am mereu bani de tranvai/
De fapt, îmi place să merg pe jos/
Să îndrugi minciuni nu-i frumos/
Mai bine stai închis, eviţi aglomeraţia/
Minciuna se dă şi ea cu raţia/
N-o să acoperim inflaţia/
La rata asta de mincinoşi/
Şi majoritatea nu-s borfaşi jegoşi/
Sunt feţe luminate cu chibritul/
Prietenia în minciună şi-a găsit sfârşitul/
N-am să mai suport/
Nu voi fi considerat mort/
În plan intelectual/
Mă exprim spiritual/
Dau eu în prieteni cu pumnul/
Decât să îi omoare vreunul.

Despre prieteni

Petrec încă un Crăciun sumbru/
Bine că pe străzi nu umblu/
Ca o umbră congestionată/
Cu fruntea încruntată/
Nu am bani să mă şterg la fund cu ei/
Dar asta nu înţeleg prietenii mei/
Şi se tot oftică/
Ar pune-n aplicare o hoţie mică/
Vor să mă vadă la pământ/
Nu reuşesc, fericit eu sunt/
Nu îi mai bag în seamă/
Căci am aflat un prieten fals ce-nseamnă/
A uitat când l-am ajutat/
Sau când am fost amândoi la furat/
Acum e încrezut, umblă cu nasul pe sus/
Crede că-ntr-un loc bun s-a dus/
S-a certat şi cu părinţii/
Şi-acum cu îngerii minţii/
Dar nu dovedeşte/
Căci drept el nu este/
Cred că-i nasol să fi părăsit de toţi/
Iertare să-ţi ceri nu mai poţi/
Şi stai ascuns în cochilie/
Asculţi câte o melodie/
Te refugiezi în rap/
Dar nu-l poţi uita pe cel pe care eu îl fac/
O ultimă speranţă, primeşti mesaj text/
Afli că cearta a fost doar un pretext/
Pentru o ţeapă la care-a renunţat/
Dar era târziu şi nu te-a anunţat/
Nu îi pare rău, nici n-are de ce/
Ţie-ţi pare rău că ai avut încredere/
L-ai ierta, dar întâi l-ai testa/
Pentru a te asigura că nu se va mai întâmpla.

Vremea porcului

Fac versuri din fapte/
Majoritatea adevărate/
Nu m-ascund de lume/
Valorific verbul 'a spune'/
Ies în faţă că vreau să arăt/
Că sunt din Călăraşi, şi pot/
Să vă închid gurile pline de obsesii/
Dau gratuit depresii/
Nu mai aşteptaţi până la pensii/
Limba mea nu are extensii/
Nu am pretenţii/
Decât prea multe bune intenţii/
Sufletul meu e curat/
Ca sângele ce a pătat/
Zăpada când s-a tăiat porcul/
Noi mâncăm, deşi am uitat scopul/
Iarna se sacrifică porci mulţi/
În timp ce îi mâncăm devenim culţi/
Prea mult sânge se varsă/
Pentru a pune în varză/
O bucată de carne de Crăciun/
Omul nu a devenit mai bun/
E tot sclav al lumii în care trăieşte/
E chitros, adună pentru el cât trăieşte.

Vă fac din vorbe

Îmi lipsesc banii şi poate sănătatea mentală/
Iar pentru a munci nu am vârsta legală/
M-am săturat să fiu pus la zid/
Dar se-ntoarce roata şi am să vă-nchid/
Eu vorbesc serios, dar voi nu mă credeţi/
Întoarceţi-vă şi o să vedeţi/
Că mergem împotriva curentului/
Voi votaţi legi în favoarea parlamentului/
Avem un preşedinte care nu-şi prea face treaba/
Lumea zice că şi-a băgat dracu coada/
Chiar şi aşa se putea mai bine/
Dar nu te aştepta să-şi vândă sufletul la diavol pentru tine/
Fiecare-şi trage jarul pe turta sa/
Dar până la noi jarul se va termina/
Mereu rămânem cu nasul în funingine/
De am ajuns să ne bucurăm şi atunci când ninge/
Mereu aruncăm lucruri la gunoi/
În speranţa că vom primi altele de la voi/
În schimb primim foi/
Cu sume în lei noi/
Banii ăştia sunt de dat/
Suntem daţi peste cap/
Totul s-a răsturnat/
Bijuteriile toate le-am amanetat/
Ca să pot să-mi iau o pâine/
Trăiesc o viaţă de câine/
Neştiind ce va fi mâine/
Din când în când văd la ştiri/
Alte furturi şi scumpiri/
Criminali şi urmăriri/
Noi devenim martiri/
Noi ne sanctificăm/
Cât timp pentru voi ne sacrificăm/
Şi viaţa devine neagră/
Cât timp crezi că-i va lua ţării să se dreagă?/
Nici dacă vei da înapoi o viaţă-ntreagă/
Nu vei reuşi/
Şi ne vei omorî/
Comunismul e în floare/
Se ţine bine pe picioare/
Muncim toţi ca să aibă unul/
Şi când s-a văzut cu bani în noi trage cu tunul/
Viaţa, aşa cum o ştim, e pe ducă/
Următorul deceniu ce-o să ne aducă?/
Numai războaie/
Sângele deja curge-n şuvoaie/
Din lefe n-au ce să mai taie/
Peste tot este bătaie/
Şi nu vor avea curaj faţă-n faţă să ne-nfrunte/
Deci, oricând ne putem trezi cu gloanţe în frunte.

Versuri de elită

Eu sunt Bogdan, prietenii-mi spun Ari/
Dacă vă înjur, nu ieşiţi cu parii/
Nu mă alergaţi degeaba prin noroi/
Că mă-ntorc cu spatele şi sare tot pe voi/
De ce-ncercaţi să mă atacaţi/
Cumva nu mai aveţi ce să mâncaţi?/
Mâncaţi rahat că dreg, că fur/
Nu vedeţi cât sunt de dur?/
Sunt mai dur ca fierul/
Doar nu vreţi să iau bătaie-n ligă ca Oţelul/
Eşti de mămăligă, dar eşti moale/
Să punem de nişte sarmale/
Să-i săturăm pe cei cu gura mare/
Să nu vă fie rău, luaţi cu sare/
Cu puţin noroc n-o să cădeţi pe jos/
Faceţi o plecăciune şi scăpaţi frumos/
Oricât aş vrea, nu sunt periculos/
Pornesc de jos/
Dar mă ridic rapid/
Celor ce ştiu să ceară nu le promit nimic/
Promit că am să fiu pregătit/
Când ai minţit/
Fi sigur că te-am prins nepregătit/
Degeaba te zbaţi, nu vei scăpa/
Ştii c-aşa este regia, dar nu e regia mea/
Deci, cine vine s-o ia?/
Poate nu vei observa/
Că sunt atlet/
Pe portativ cu rimele mă-ntrec/
Şi nu câştig, deşi încerc/
Voi primi în acest cerc/
Doar oameni de valoare/
Ce-mi vor aduce o floare/
Nu vă primesc neinvitaţi/
Că nu fac cerc de neadaptaţi/
Ce fac eu se numeşte elită/
Proştii limba o să şi-o înghită/
Puternic e cel ce nu vomită/
Fraierul prost o să se simtă/
Că eu nu glumesc/
Ăsta e limbaj pur românesc/
Dacă crezi altceva te înşeli/
Ca pe nişte şei/
Şi devii un accesoriu/
Cum te simţi tu?/
Ţi-am prezentat o viaţă sau mai multe/
Cine are timp s-asculte/
Va şti cum să ne abordeze/
Probleme n-o să-şi creeze/
Dacă te simţi ceea ce eşti, un neadaptat/
Ar fi cazul să iei versul de la cap.

Final fericit

Sunt liber sapte zile pe saptamana/
Si vad scoala ca pe o femeie batrana/
Astept sa moara si sa-mi lase mostenire/
O inteligenta nemaivazuta-n omenire/
Imi fac partea mea de indatoriri/
Renunt incetisor la scurte amintiri/
Ma las prada unei morti subite/
Dar moartea nu ma ia, caci nimeni nu ma-nghite/
Claustrofob nu, doar cu teama de-naltime/
Sper ca atunci cand voi ajunge sus sa-mi fie bine/
Mai sus ca voi oricum deja sunt/
Caci sunt usor si ma las purtat de vant/
Ma las purtat catre visul realizat/
Ma las atras spre un loc de-aterizat/
Ca dup-atata faima ce mi s-a urcat la cap/
O sa-nebunesc si o sa dau toti banii la stat.