Trăiesc simplu

Istoria se repetă în mai multe chipuri,
Îmi desconspiră poveşti şi mituri
Despre ce tip de persoane să mă feresc
Şi orice problemă am, să continui să cresc.
Viaţa mea nu-i simplă, vei zice 'şi a mea'
Când te-ai certat ultima dată cu maică-ta?
Dacă nu-ţi aminteşti sau a fost demult
Nici nu are rost să te mai ascult.
Probleme au toţi, eu caut rezolvarea
Mă pierd printre valuri şi nu mai văd marea
Mi-e suficient, însă, faptul că trăiesc
Îmi caut moartea, dar pân-atunci iubesc.
Las de la mine totdeauna cât pot
Dar împotriva urii nu am antidot
Trăiesc şi eu câte zile-oi mai avea
Oricum, când am să plec nimeni nu va observa.

Inutil

Dansez cu amintirile, când vor să vină
Şi mă întreb: Am fost eu de vină?
Dar răspunsul nu vine, sunt singur şi tac
Aud voci, m-apuc cu mâinile de cap.
Lumea crede că-s nebun, poate că sunt
Dar să-mi zică cineva pe care-l cred pe cuvânt
Că încrederea nu prea are loc în mine
Când dau în jur de tot felul de jivine.
Am alergat spre ideal, acum doar merg
În sens invers, dar măcar încerc
Să nu stau degeaba când România moare
Dar nu muncesc ca să-i dau de mâncare.
Nu am rău de mare, am rău de prostie
Că dovedeşte mereu că încă mai e vie
Ieşi din capul meu şi du-te unde crezi
Toţi proştii de azi pasc în cirezi.....
****