Trepă - Despre timp
joi, 31 martie 2011
vineri, 21 ianuarie 2011
joi, 13 ianuarie 2011
marți, 4 ianuarie 2011
Timp
E peste puterea mea de înțelegere
Cum schimbă viața o alegere
Poate între alții ai trecere
Dar între ai tăi doar vorbele
Rămân în locul tău când pleci
Se ridică atunci când te așezi
Fac banii să-și mărească prețul
Dacă ai scos bine cântărețul.
Lasă certurile-n pace
În România multă ură zace
În corpurile noastre prea mici
Încape multă răutate. Ce zici?
Dac-ai avea simț de observație
Să ai propria ta creație
Nu lăsa timpul să treacă
Fără ca să te aleagă.
Cum schimbă viața o alegere
Poate între alții ai trecere
Dar între ai tăi doar vorbele
Rămân în locul tău când pleci
Se ridică atunci când te așezi
Fac banii să-și mărească prețul
Dacă ai scos bine cântărețul.
Lasă certurile-n pace
În România multă ură zace
În corpurile noastre prea mici
Încape multă răutate. Ce zici?
Dac-ai avea simț de observație
Să ai propria ta creație
Nu lăsa timpul să treacă
Fără ca să te aleagă.
joi, 18 noiembrie 2010
Apocalipsa
În timpul unei întâmplări catastrofale pe Pământ
Am să iau microfonul din suport, dau drumul la bandă și cânt
Când planetele se vor alinia înainte de ultimul episod
Din umbra Pământului o s-apar eu c-un pistol
Si cine-o să clipească sau o să-ntoarcă capul
Îi bag sabia-n coaste, îl trimit drept la dracu
Iar cel ce mă contrazice riscă să moară lent
Tras pe roată de cel mai sarcastic rapăr dement.
Vei fi îngropat în ciment înainte s-apuci să spui
Și altuia c-ai văzut moartea și-avea ochi căprui
Am închis înc-un capitol de viață în paranteză
Și mă întorc in fiecare zi înapoi la Geneză
Să văd ce face, că văd că șomează recent
Îmi dă un pahar cu apă diluată, vorbeam prea fluent
Îmi spune să-nchid ochii și să visez o temniță
Că viața, atunci când îți merge mai bine, se termină!
Am să iau microfonul din suport, dau drumul la bandă și cânt
Când planetele se vor alinia înainte de ultimul episod
Din umbra Pământului o s-apar eu c-un pistol
Si cine-o să clipească sau o să-ntoarcă capul
Îi bag sabia-n coaste, îl trimit drept la dracu
Iar cel ce mă contrazice riscă să moară lent
Tras pe roată de cel mai sarcastic rapăr dement.
Vei fi îngropat în ciment înainte s-apuci să spui
Și altuia c-ai văzut moartea și-avea ochi căprui
Am închis înc-un capitol de viață în paranteză
Și mă întorc in fiecare zi înapoi la Geneză
Să văd ce face, că văd că șomează recent
Îmi dă un pahar cu apă diluată, vorbeam prea fluent
Îmi spune să-nchid ochii și să visez o temniță
Că viața, atunci când îți merge mai bine, se termină!
luni, 11 octombrie 2010
Trăiesc simplu
Istoria se repetă în mai multe chipuri,
Îmi desconspiră poveşti şi mituri
Despre ce tip de persoane să mă feresc
Şi orice problemă am, să continui să cresc.
Viaţa mea nu-i simplă, vei zice 'şi a mea'
Când te-ai certat ultima dată cu maică-ta?
Dacă nu-ţi aminteşti sau a fost demult
Nici nu are rost să te mai ascult.
Probleme au toţi, eu caut rezolvarea
Mă pierd printre valuri şi nu mai văd marea
Mi-e suficient, însă, faptul că trăiesc
Îmi caut moartea, dar pân-atunci iubesc.
Las de la mine totdeauna cât pot
Dar împotriva urii nu am antidot
Trăiesc şi eu câte zile-oi mai avea
Oricum, când am să plec nimeni nu va observa.
Îmi desconspiră poveşti şi mituri
Despre ce tip de persoane să mă feresc
Şi orice problemă am, să continui să cresc.
Viaţa mea nu-i simplă, vei zice 'şi a mea'
Când te-ai certat ultima dată cu maică-ta?
Dacă nu-ţi aminteşti sau a fost demult
Nici nu are rost să te mai ascult.
Probleme au toţi, eu caut rezolvarea
Mă pierd printre valuri şi nu mai văd marea
Mi-e suficient, însă, faptul că trăiesc
Îmi caut moartea, dar pân-atunci iubesc.
Las de la mine totdeauna cât pot
Dar împotriva urii nu am antidot
Trăiesc şi eu câte zile-oi mai avea
Oricum, când am să plec nimeni nu va observa.
duminică, 10 octombrie 2010
Inutil
Dansez cu amintirile, când vor să vină
Şi mă întreb: Am fost eu de vină?
Dar răspunsul nu vine, sunt singur şi tac
Aud voci, m-apuc cu mâinile de cap.
Lumea crede că-s nebun, poate că sunt
Dar să-mi zică cineva pe care-l cred pe cuvânt
Că încrederea nu prea are loc în mine
Când dau în jur de tot felul de jivine.
Am alergat spre ideal, acum doar merg
În sens invers, dar măcar încerc
Să nu stau degeaba când România moare
Dar nu muncesc ca să-i dau de mâncare.
Nu am rău de mare, am rău de prostie
Că dovedeşte mereu că încă mai e vie
Ieşi din capul meu şi du-te unde crezi
Toţi proştii de azi pasc în cirezi.....
****
Şi mă întreb: Am fost eu de vină?
Dar răspunsul nu vine, sunt singur şi tac
Aud voci, m-apuc cu mâinile de cap.
Lumea crede că-s nebun, poate că sunt
Dar să-mi zică cineva pe care-l cred pe cuvânt
Că încrederea nu prea are loc în mine
Când dau în jur de tot felul de jivine.
Am alergat spre ideal, acum doar merg
În sens invers, dar măcar încerc
Să nu stau degeaba când România moare
Dar nu muncesc ca să-i dau de mâncare.
Nu am rău de mare, am rău de prostie
Că dovedeşte mereu că încă mai e vie
Ieşi din capul meu şi du-te unde crezi
Toţi proştii de azi pasc în cirezi.....
****
joi, 30 septembrie 2010
Calea de scăpare
Golanilor, care sunteţi javre
Voi nu vedeţi ploaia care cade
O să ne înece dacă n-o combatem
Haideţi, cât încă se poate.
Am aşteptat să vină o salvare
Dar încă ne înecăm în mare
De viaţă avem cu toţii oroare,
Promit, e ultima-ncercare.
Să lăsăm grijile toate acasă
Poate că e ultima şansă
Să mai schimbăm ceva în viaţa noastră
Căci nu putem şti ce ne aşteaptă.
Timpul aduce mari schimbări
Dar dup-obositoare căutări
În care toţi ne vom fi plictisit
Deşi nu avem teamă de nimic.
Pictăm totul în culori sumbre
Cu puţine lumini şi cu multe umbre
Aşteptăm Terra să se scufunde
Căci am pleca, dar nu avem unde.
Totul se macină încet
Vă spune un amator poet
Ce-ncearcă să găsească drumul
Când şansele se risipesc ca fumul.
Noi căutăm o scăpare
Fiind înconjuraţi de ajutoare
Ne pierdem, deşi nimeni nu moare
Acum suntem gata de schimbare.
Lumina s-a aprins în depărtare
Noi ne-am oprit din căutare
Nu mai căutăm scăparea
Căci Dumnezeu ne-a trimis iertarea.
Voi nu vedeţi ploaia care cade
O să ne înece dacă n-o combatem
Haideţi, cât încă se poate.
Am aşteptat să vină o salvare
Dar încă ne înecăm în mare
De viaţă avem cu toţii oroare,
Promit, e ultima-ncercare.
Să lăsăm grijile toate acasă
Poate că e ultima şansă
Să mai schimbăm ceva în viaţa noastră
Căci nu putem şti ce ne aşteaptă.
Timpul aduce mari schimbări
Dar dup-obositoare căutări
În care toţi ne vom fi plictisit
Deşi nu avem teamă de nimic.
Pictăm totul în culori sumbre
Cu puţine lumini şi cu multe umbre
Aşteptăm Terra să se scufunde
Căci am pleca, dar nu avem unde.
Totul se macină încet
Vă spune un amator poet
Ce-ncearcă să găsească drumul
Când şansele se risipesc ca fumul.
Noi căutăm o scăpare
Fiind înconjuraţi de ajutoare
Ne pierdem, deşi nimeni nu moare
Acum suntem gata de schimbare.
Lumina s-a aprins în depărtare
Noi ne-am oprit din căutare
Nu mai căutăm scăparea
Căci Dumnezeu ne-a trimis iertarea.
vineri, 20 august 2010
Acelaşi oraş
Totul se schimbă fără să clipeşti
Depinde mult de locu-n care eşti
Cu alţi ochi tre' să-nveţi să priveşti
Fiindcă cei din jurul meu sunt sătui de poveşti.
N-o să câştigi mai mult respect dacă munceşti
Trebuie să-nveţi buzunare să goleşti
Dacă te mişti repede pe noi ne-ncetineşti
Eşti prea mic, fi gata să creşti!
În ţara asta totul e pe şpagă
Dar dacă ai probleme nimeni nu se bagă
Părinţilor le e frică că şi-o iau mai rău,
Deci, bazează-te doar pe pumnul tău.
Nu te învăţa de acum să furi
Că multe necazuri o să mai înduri
Nu e rândul nostru la suferinţă
Noi vom câştiga, dac-avem credinţă.
Depinde mult de locu-n care eşti
Cu alţi ochi tre' să-nveţi să priveşti
Fiindcă cei din jurul meu sunt sătui de poveşti.
N-o să câştigi mai mult respect dacă munceşti
Trebuie să-nveţi buzunare să goleşti
Dacă te mişti repede pe noi ne-ncetineşti
Eşti prea mic, fi gata să creşti!
În ţara asta totul e pe şpagă
Dar dacă ai probleme nimeni nu se bagă
Părinţilor le e frică că şi-o iau mai rău,
Deci, bazează-te doar pe pumnul tău.
Nu te învăţa de acum să furi
Că multe necazuri o să mai înduri
Nu e rândul nostru la suferinţă
Noi vom câştiga, dac-avem credinţă.
luni, 16 august 2010
Partea neplăcută a României II
România este o ţară minunată
Dar în ea totul este cu plată
Banii nu ajung dintr-un salariu
Nu ne onorează acest prea mic onorariu.
Hoţii ne fură cu mâinile la spate
Nu mai există nici bani în bancomate
E România, cel mai sărac popor
În fiecare noapte dormi cu puşca-n dormitor.
Nu e uşor, dar ne-am obişnuit
Când vine salariul e deja cheltuit
Îmi vine să vomit, dar la figurat
Că tricolorul ne va fi furat.
Speranţele au dispărut deja
Ţara pare că se va transforma
Într-un parc de distracţii cu supra-taxă
Iar noi vom trăi pe tăiş de coasă.
România nu este o ţară strălucită!
Şi nu fac o afirmaţie gratuită
Am şi dovezi care o sprijină:
Pe mese e linişte, iar în suflete grindină.
România-i ca un om bine alcoolizat
Are toate organele făcute praf,
Şi atunci când ei cred că merge şmecheria
Îi bate la fotbal cu 2-0 Turcia.
Parlamentarii fură ca până acum
Lasând o ţară întreagă în drum
Alegerile deja sunt ţepe clasice
Ce ne fac nouă palmele arşice
Mânaţi de substanţe bahice
Asasinaţi în oraşe, în locuri publice
N-o să mai existe persoane pudice
Când n-or mai avea ce să îmbrace.
Dar în ea totul este cu plată
Banii nu ajung dintr-un salariu
Nu ne onorează acest prea mic onorariu.
Hoţii ne fură cu mâinile la spate
Nu mai există nici bani în bancomate
E România, cel mai sărac popor
În fiecare noapte dormi cu puşca-n dormitor.
Nu e uşor, dar ne-am obişnuit
Când vine salariul e deja cheltuit
Îmi vine să vomit, dar la figurat
Că tricolorul ne va fi furat.
Speranţele au dispărut deja
Ţara pare că se va transforma
Într-un parc de distracţii cu supra-taxă
Iar noi vom trăi pe tăiş de coasă.
România nu este o ţară strălucită!
Şi nu fac o afirmaţie gratuită
Am şi dovezi care o sprijină:
Pe mese e linişte, iar în suflete grindină.
România-i ca un om bine alcoolizat
Are toate organele făcute praf,
Şi atunci când ei cred că merge şmecheria
Îi bate la fotbal cu 2-0 Turcia.
Parlamentarii fură ca până acum
Lasând o ţară întreagă în drum
Alegerile deja sunt ţepe clasice
Ce ne fac nouă palmele arşice
Mânaţi de substanţe bahice
Asasinaţi în oraşe, în locuri publice
N-o să mai existe persoane pudice
Când n-or mai avea ce să îmbrace.
joi, 12 august 2010
Partea neplăcută a României
E România, aici m-am născut
Dar pe străzi nu e nimic de văzut.
Sunt doar golanii, cerşetorii şi garda
Şi salvarea-i gata să te ia cu targa
Nu mai există milă, s-a pierdut cândva
Doamne ia-ne la tine, noi nu ne putem salva
Oare mai sunt şanse să-nviem trecutul?
Nu, mai bine dispărem cu totul!
Copiii noştri vor trăi tot mai rău,
'Să trăiţi bine', haide zi 'zău'
Când stomacul ne e lipit de spate
Tu spargi banii pe bere şi îi bagi la aparate.
Aşa nu se mai poate, dar eu ştiu
Că putem schimba asta până nu e prea târziu
Băgând furtunuri groase în casele lor
Ca să mai potolim foamea vidanjelor.
Dar pe străzi nu e nimic de văzut.
Sunt doar golanii, cerşetorii şi garda
Şi salvarea-i gata să te ia cu targa
Nu mai există milă, s-a pierdut cândva
Doamne ia-ne la tine, noi nu ne putem salva
Oare mai sunt şanse să-nviem trecutul?
Nu, mai bine dispărem cu totul!
Copiii noştri vor trăi tot mai rău,
'Să trăiţi bine', haide zi 'zău'
Când stomacul ne e lipit de spate
Tu spargi banii pe bere şi îi bagi la aparate.
Aşa nu se mai poate, dar eu ştiu
Că putem schimba asta până nu e prea târziu
Băgând furtunuri groase în casele lor
Ca să mai potolim foamea vidanjelor.
vineri, 23 iulie 2010
16 ore-n 3 minute
Ma pregatesc sa inchei o noapte
In care am facut de toate
Am baut din toate sticlele de pe masa
Cred ca m-au adus amicii-acasa.
Am spart un pahar, stiu sigur,
Ca i l-am spart in fata, il lasam chior.
Am rupt un scaun, ca stateam pe jos
Mai multi invitati decat locuri, nu-i frumos.
La un moment dat prajeam carne
Dar pentru cine? ca lumea doarme.
Nu-i carnea buna, toti se fereau de ea
Era bolnava, sau ce avea?
Am sarit pe geam, stau la parter
Si-am incuiat pe din-afara, sunt smecher
Intru prin casa liftului
Ca vreau pe din-auntru sa descui.
Merg picioarele mai repede ca mine
Simt praful pe jos, am espadrile
Aveam o sapca, cred c-a luat-o vantul
Ce naspa e cand nu stii drumul.
Inca o vodca si-as fi adormit
Dar m-au stropit cu apa si m-au trezit
Nu mai am autofocus, am busit un ford focus
Am crescut din el ca un lotus.
Mancarea mea preferata e saorma
Dar vor si-amicii mei sa-si faca norma
De bere si mititei de pe gratar
Teapa! e carne din aprozar.
Am alunecat la colt pe o piatra
Probabil parintii ingrijorati m-asteapta.
Eu sunt varza dar nu-s mancat
Parca de trei minute m-am mai inviorat.
In care am facut de toate
Am baut din toate sticlele de pe masa
Cred ca m-au adus amicii-acasa.
Am spart un pahar, stiu sigur,
Ca i l-am spart in fata, il lasam chior.
Am rupt un scaun, ca stateam pe jos
Mai multi invitati decat locuri, nu-i frumos.
La un moment dat prajeam carne
Dar pentru cine? ca lumea doarme.
Nu-i carnea buna, toti se fereau de ea
Era bolnava, sau ce avea?
Am sarit pe geam, stau la parter
Si-am incuiat pe din-afara, sunt smecher
Intru prin casa liftului
Ca vreau pe din-auntru sa descui.
Merg picioarele mai repede ca mine
Simt praful pe jos, am espadrile
Aveam o sapca, cred c-a luat-o vantul
Ce naspa e cand nu stii drumul.
Inca o vodca si-as fi adormit
Dar m-au stropit cu apa si m-au trezit
Nu mai am autofocus, am busit un ford focus
Am crescut din el ca un lotus.
Mancarea mea preferata e saorma
Dar vor si-amicii mei sa-si faca norma
De bere si mititei de pe gratar
Teapa! e carne din aprozar.
Am alunecat la colt pe o piatra
Probabil parintii ingrijorati m-asteapta.
Eu sunt varza dar nu-s mancat
Parca de trei minute m-am mai inviorat.
Etichete:
7 days in 60 seconds,
aventuri netraite,
drumul spre casa
sâmbătă, 10 iulie 2010
Scenariu fatal
Ploua iar afara, pamantul s-a udat
Apa din cer toata s-a dat
Sinistratilor, voi n-aveti noroc
V-a adunat Dumnezeu pe toti la un loc.
Cred c-o sa va salveze
Dar o sa mai dureze
Ca e ocupat cu birocratia
Si pe Dumnezeu il afecteaza hotia.
Va rog eu sa mai rezistati
Poate invatati si sa inotati
Poate va cresc branhii ca la pesti
-Poate va salveaza Base!-Ce inocent esti!=))
Nu mai e scapare, consolati-va
In urmatoarea viitura aruncati-va.
Si daca mai aveti zile de trait
Va scoate Base cand o pleca la pescuit.
Apa din cer toata s-a dat
Sinistratilor, voi n-aveti noroc
V-a adunat Dumnezeu pe toti la un loc.
Cred c-o sa va salveze
Dar o sa mai dureze
Ca e ocupat cu birocratia
Si pe Dumnezeu il afecteaza hotia.
Va rog eu sa mai rezistati
Poate invatati si sa inotati
Poate va cresc branhii ca la pesti
-Poate va salveaza Base!-Ce inocent esti!=))
Nu mai e scapare, consolati-va
In urmatoarea viitura aruncati-va.
Si daca mai aveti zile de trait
Va scoate Base cand o pleca la pescuit.
marți, 18 mai 2010
Stil mafiot
Tu nu ştii să citeşti din abecedar
Dar îţi cinsteşti prietenii la un grătar.
Cine te-a-nvăţat c-atâta vorbă furată
N-o să-ţi aducă ţie nota de plată?
Te lauzi că furi şi că ai combinaţii,
Dar încă n-ai ajuns să-ţi respecţi fraţii.
M-am săturat s-ascult sfaturi de la rataţii
Care nu se văd bine fără operaţii.
Pune mâna şi munceşte!
Chiar dacă mai puţin, statul încă plăteşte.
Nu contează că nu ţi-ai luat diploma,
Munceşte! ca să eviţi coma.
Lasă plimbatul cu maşina,
Că de azi se scumpeşte benzina,
De mâine se măresc taxele,
Degeaba ne-au micşorat lefurile.
Hai să le tăiem cefele
Şi să le sechestrăm averile!
Că trăim în această Românie
Unde totul instigă la golănie.
Nu ştiu câte sticle sparte
Am avut cu toţii azi-noapte,
Dar ştiu un lucru sigur, frate,
De mâine mergem mai departe!
Se scumpeşte totul începând cu pâinea
O s-ajungem toţi să tragem la rindea
Prin curtea unui patron putred de bogat.
Măcar să ne rămână timp şi de cântat!
Niciodată nu am zis că e uşor,
Dar prefer să mă chinui decât să mor.
Prefer să scot cartonaşu' roşu, să-l arăt.
Am fost crescut pe străzi în stil mafiot.
Fraierii mă copiază,
Sunt omul lor de bază.
Când industria o să fie mai comodă
Eu am să fiu deja la modă.
Fraierii se-aruncă cu aplomb,
Dar au capetele în formă de romb
Şi dacă mai ascultă un fragment cenzurat
O să se dea singuri cap în cap.
Nu am găsit altă rimă,
Dar am găsit o victimă.
O atac cu armele din dotare
Obiectele personale le supun la evaluare.
Mă găseşti în cartierul meu
Printre adulţi proşti şi puşti plini de tupeu.
Sunt mafiot, dar nu-s cu Mafia,
Sunt cu ai mei, pe restul nu conta.
Dar îţi cinsteşti prietenii la un grătar.
Cine te-a-nvăţat c-atâta vorbă furată
N-o să-ţi aducă ţie nota de plată?
Te lauzi că furi şi că ai combinaţii,
Dar încă n-ai ajuns să-ţi respecţi fraţii.
M-am săturat s-ascult sfaturi de la rataţii
Care nu se văd bine fără operaţii.
Pune mâna şi munceşte!
Chiar dacă mai puţin, statul încă plăteşte.
Nu contează că nu ţi-ai luat diploma,
Munceşte! ca să eviţi coma.
Lasă plimbatul cu maşina,
Că de azi se scumpeşte benzina,
De mâine se măresc taxele,
Degeaba ne-au micşorat lefurile.
Hai să le tăiem cefele
Şi să le sechestrăm averile!
Că trăim în această Românie
Unde totul instigă la golănie.
Nu ştiu câte sticle sparte
Am avut cu toţii azi-noapte,
Dar ştiu un lucru sigur, frate,
De mâine mergem mai departe!
Se scumpeşte totul începând cu pâinea
O s-ajungem toţi să tragem la rindea
Prin curtea unui patron putred de bogat.
Măcar să ne rămână timp şi de cântat!
Niciodată nu am zis că e uşor,
Dar prefer să mă chinui decât să mor.
Prefer să scot cartonaşu' roşu, să-l arăt.
Am fost crescut pe străzi în stil mafiot.
Fraierii mă copiază,
Sunt omul lor de bază.
Când industria o să fie mai comodă
Eu am să fiu deja la modă.
Fraierii se-aruncă cu aplomb,
Dar au capetele în formă de romb
Şi dacă mai ascultă un fragment cenzurat
O să se dea singuri cap în cap.
Nu am găsit altă rimă,
Dar am găsit o victimă.
O atac cu armele din dotare
Obiectele personale le supun la evaluare.
Mă găseşti în cartierul meu
Printre adulţi proşti şi puşti plini de tupeu.
Sunt mafiot, dar nu-s cu Mafia,
Sunt cu ai mei, pe restul nu conta.
Etichete:
abecedar,
bug mafia,
ilegalităţi,
mafiot,
nivel scăzut de inteligenţă,
noi moduri,
scumpiri,
Trepă
Abecedar
Plouă de două zile şi e frig afară,
Ne-am întors iar în perioada de iarnă.
Nu ştiu ce să fac, cum să mă distrez,
Cred c-am început să delirez.
Vine-acum sfârşitul de săptămână
Şi o să iau o pauză bună
De patru zile, că sunt sărbători
Şi poate o să prind nişte peştişori!
De fapt nu-s sigur dacă o să merg
Cu ceilalţi oameni trebuie să mă-nţeleg.
Dar excursia e ca şi pregătită
Că de mult timp este plănuită.
Ne-am reparat toate maşinile
Şi am pregătit corturile,
Am scos din debara undiţele
Şi ne-am anunţat toate rudele.
Un rap-er pescar, cum s-a nimerit?
Că eu nu am talent la minţit.
Poate de asta nici nu mă pricep,
Mai bine mă întorc şi rămân la rap.
Mai bine cu şcoala sunt mai atent
Deşi nu voi rămâne corijent.
Am nevoie de rezultate mai bune,
Notele mari încep să se adune.
Proiecte în echipe stau pe masă,
Dar noi nu suntem uniţi ca şi clasă.
Şi nu trecem printr-o pasă proastă,
Asta e atitudinea noastră.
V-am povestit în acest abecedar
Viaţa de şcolar şi viaţa de pescar.
Nu le am cu minciuna, dar le am cu rima,
P-asta sper c-ai înţeles-o din prima.
Ne-am întors iar în perioada de iarnă.
Nu ştiu ce să fac, cum să mă distrez,
Cred c-am început să delirez.
Vine-acum sfârşitul de săptămână
Şi o să iau o pauză bună
De patru zile, că sunt sărbători
Şi poate o să prind nişte peştişori!
De fapt nu-s sigur dacă o să merg
Cu ceilalţi oameni trebuie să mă-nţeleg.
Dar excursia e ca şi pregătită
Că de mult timp este plănuită.
Ne-am reparat toate maşinile
Şi am pregătit corturile,
Am scos din debara undiţele
Şi ne-am anunţat toate rudele.
Un rap-er pescar, cum s-a nimerit?
Că eu nu am talent la minţit.
Poate de asta nici nu mă pricep,
Mai bine mă întorc şi rămân la rap.
Mai bine cu şcoala sunt mai atent
Deşi nu voi rămâne corijent.
Am nevoie de rezultate mai bune,
Notele mari încep să se adune.
Proiecte în echipe stau pe masă,
Dar noi nu suntem uniţi ca şi clasă.
Şi nu trecem printr-o pasă proastă,
Asta e atitudinea noastră.
V-am povestit în acest abecedar
Viaţa de şcolar şi viaţa de pescar.
Nu le am cu minciuna, dar le am cu rima,
P-asta sper c-ai înţeles-o din prima.
Etichete:
abecedar,
pescar hoinar,
raper mincinos,
Trepă
duminică, 9 mai 2010
Pregătire pentru alte vieţi
Încerc să atrag atenţia
Şi-n acelaşi timp să evit detenţia.
Că nu-s hoţ dar gândul meu omoară speranţe,
Înaintez în viaţă şi las în urmă chitanţe.
Las în urmă oameni care mă cunosc
Şi nu mă uit spre ei că nu are rost,
Că ei sunt acolo şi nu pot să m-audă.
Vocea mea e singura care mă laudă.
M-am descurcat până acum,
Fără hartă şi faruri am ieşit din fum.
Dar drumul ăsta-i pustiu şi nu ştiu unde duce,
Picioarele mele nu ştiu pe ce cărări s-o apuce.
Eu le mai îndrept
Şi încerc să par mai deştept
Când mă îmbrac în cămaşă şi sunt la patru ace
Care mă-nţeapă rău, deci le dau jos, drace.
Mă apucă târziu
Şi mă simt un nimic viu,
Dar dacă aş dispărea în secunda doi
Aş speria toţi oamenii ce ne-au cunoscut pe noi.
Deci trebuie să mai rămân.
Pentru cât timp, nu pot să vă spun.
Însă am o falsă impresie că cineva nu mă vrea
Şi-o să mă mute cu forţa altundeva.
Cât timp sunt pe Terra
Nimeni n-o să-mi depăşească bariera,
Nici un amărât cu faţă de Miki Maus
Sau gras cu sacu-n spate ca Santa Claus.
Mă teleportez
Pe altă planetă. Aici nu pot să trăiesc!
Am făcut prea multe lucruri pentru lumea din jur
Şi-mi promit că-n altă viaţă doar am să fur.
Şi-n acelaşi timp să evit detenţia.
Că nu-s hoţ dar gândul meu omoară speranţe,
Înaintez în viaţă şi las în urmă chitanţe.
Las în urmă oameni care mă cunosc
Şi nu mă uit spre ei că nu are rost,
Că ei sunt acolo şi nu pot să m-audă.
Vocea mea e singura care mă laudă.
M-am descurcat până acum,
Fără hartă şi faruri am ieşit din fum.
Dar drumul ăsta-i pustiu şi nu ştiu unde duce,
Picioarele mele nu ştiu pe ce cărări s-o apuce.
Eu le mai îndrept
Şi încerc să par mai deştept
Când mă îmbrac în cămaşă şi sunt la patru ace
Care mă-nţeapă rău, deci le dau jos, drace.
Mă apucă târziu
Şi mă simt un nimic viu,
Dar dacă aş dispărea în secunda doi
Aş speria toţi oamenii ce ne-au cunoscut pe noi.
Deci trebuie să mai rămân.
Pentru cât timp, nu pot să vă spun.
Însă am o falsă impresie că cineva nu mă vrea
Şi-o să mă mute cu forţa altundeva.
Cât timp sunt pe Terra
Nimeni n-o să-mi depăşească bariera,
Nici un amărât cu faţă de Miki Maus
Sau gras cu sacu-n spate ca Santa Claus.
Mă teleportez
Pe altă planetă. Aici nu pot să trăiesc!
Am făcut prea multe lucruri pentru lumea din jur
Şi-mi promit că-n altă viaţă doar am să fur.
Etichete:
fraudă,
pregătire pentru alte vieţi,
Trepă,
TSB
vineri, 7 mai 2010
Prieteni falşi
Sunt sătul de atâţia prieteni falşi
Ce nu mă cheamă la o bere în oraş.
Cât timp ai bani, în jurul tău îi laşi.
Când nu mai ai, ei încep să facă paşi.
Ţi se face silă să îi asculţi,
Că ştii cât ai luptat să îi ajuţi,
Deşi şi-acum în jurul tău sunt mulţi
Cu toţii vor doar să-i împrumuţi.
Plecaţi de-aici, că nu mai am de dat!
Dar ei râd, de parcă am spus un banc.
Nu am glumit, am spus un adevăr,
De azi să nu-mi mai cereţi ajutor!
Nu meritaţi nimic din ce aveţi,
Că aveţi multe şi tot mai vreţi.
La un moment dat eu vă credeam fraţi,
Dar acum vă vreau pe toţi incineraţi.
Au trecut vremurile când umblam în gaşcă,
Acum părinţii voştri şi-au luat caleaşcă.
Când treceţi pe lângă mine claxonaţi grăbiţi;
Aţi uitat tot sau nu mai vreţi să ştiţi?
Îmi pare rău că am avut încredere,
Se pare că totul a fost o mare pierdere
De vreme şi de răbdare
Şi nu mai este timp de recuperare.
Totul s-a pierdut: gaşca, prietenia.
Oare cine v-a schimbat opinia?
Sau mereu aţi fost atât de egoişti...
Azi, într-o prietenie foarte mult rişti.
Tu crezi c-ai un tovarăş, când totu-i monoton,
Dar dup-o săptămână descoperi că-i sifon.
De atunci eu beau doar apă plată
Că nu există prietenie adevărată.
Prietenie există doar la vârste fragede,
Când încă nu ţi-ai descoperit valorile.
Atunci îţi deschizi porţile sufletului
În faţa colegului de bancă sau fetei vecinului.
O arzi pe maidan cu fetele de mic.
Fără să-ţi dai seama, te-ai îndrăgostit.
O să-ţi mai placă vreo două-trei şi te opreşti;
S-a terminat copilăria. Trebuie să creşti!
Acum te crezi mare şi vrei să dai ţepe.
Deja i-ai uitat pe foştii tăi prieteni.
Ţi-ai făcut alţii şi începi să-i împarţi
În prieteni falşi şi prieteni adevăraţi.
În prima categorie se-ncadrează toţi
Şi rupi foaia. Adevărul nu-l suporţi.
Te-ntrebi dacă fiecare e ceea ce pare,
Deşi ştii că nimeni nu-ţi va răspunde la-ntrebare.
Ce nu mă cheamă la o bere în oraş.
Cât timp ai bani, în jurul tău îi laşi.
Când nu mai ai, ei încep să facă paşi.
Ţi se face silă să îi asculţi,
Că ştii cât ai luptat să îi ajuţi,
Deşi şi-acum în jurul tău sunt mulţi
Cu toţii vor doar să-i împrumuţi.
Plecaţi de-aici, că nu mai am de dat!
Dar ei râd, de parcă am spus un banc.
Nu am glumit, am spus un adevăr,
De azi să nu-mi mai cereţi ajutor!
Nu meritaţi nimic din ce aveţi,
Că aveţi multe şi tot mai vreţi.
La un moment dat eu vă credeam fraţi,
Dar acum vă vreau pe toţi incineraţi.
Au trecut vremurile când umblam în gaşcă,
Acum părinţii voştri şi-au luat caleaşcă.
Când treceţi pe lângă mine claxonaţi grăbiţi;
Aţi uitat tot sau nu mai vreţi să ştiţi?
Îmi pare rău că am avut încredere,
Se pare că totul a fost o mare pierdere
De vreme şi de răbdare
Şi nu mai este timp de recuperare.
Totul s-a pierdut: gaşca, prietenia.
Oare cine v-a schimbat opinia?
Sau mereu aţi fost atât de egoişti...
Azi, într-o prietenie foarte mult rişti.
Tu crezi c-ai un tovarăş, când totu-i monoton,
Dar dup-o săptămână descoperi că-i sifon.
De atunci eu beau doar apă plată
Că nu există prietenie adevărată.
Prietenie există doar la vârste fragede,
Când încă nu ţi-ai descoperit valorile.
Atunci îţi deschizi porţile sufletului
În faţa colegului de bancă sau fetei vecinului.
O arzi pe maidan cu fetele de mic.
Fără să-ţi dai seama, te-ai îndrăgostit.
O să-ţi mai placă vreo două-trei şi te opreşti;
S-a terminat copilăria. Trebuie să creşti!
Acum te crezi mare şi vrei să dai ţepe.
Deja i-ai uitat pe foştii tăi prieteni.
Ţi-ai făcut alţii şi începi să-i împarţi
În prieteni falşi şi prieteni adevăraţi.
În prima categorie se-ncadrează toţi
Şi rupi foaia. Adevărul nu-l suporţi.
Te-ntrebi dacă fiecare e ceea ce pare,
Deşi ştii că nimeni nu-ţi va răspunde la-ntrebare.
marți, 20 aprilie 2010
Raiul meu
În viaţa asta am pierdut tot ce se putea pierde
Şi instinctul de autoconservare în mine fierbe.
Fierbe pe foc o oală cu mâncare,
Trebuie să mă hrănesc, c-am slăbit prea tare.
Stresul mă doboară, sunt aproape de pământ
Şi-o să mă-mpingă cu faţa în noroi căscând.
Că atunci când mi-era bine nu conştientizam
Şi acum fug aiurea după tot ce nu am.
Mă rătăcesc prin locuri foarte bine cunoscute
Şi toate frumuseţile de ieri, azi îmi par urâte.
Totul s-a schimbat, timpul e de vină,
Deja e întuneric atunci când ajung la cină.
Minciunile nu m-afectează, pot să le aud,
Că eu, din păcate, ştiu adevărul crud.
Viaţa nu-i frumoasă, e plină de surprize,
Bine că pentru iad nu ne trebuie vize.
Trebuie s-avem curajul să nu întoarcem faţa
Când duşmanul ne bate, dar ne cruţă viaţa.
Sunt sătul de vise, sătul de tot,
Să-mi împlinesc dorinţele chiar nu mai pot.
Nu mai sunt suficient nici pentru mine
Şi ajung inevitabil la pastile,
Dar nu droguri, ci analgezice
Ca să-mi potolesc crizele ce
Mă fac să rup orice uşă
Ca să nu mai stau pe tuşă,
Stau pe-o linie albă ce desparte ceva,
Pe o parte sunt eu, pe cealaltă nu voi afla.
Nu vreau să trec dincolo, e prea devreme,
O să mă-nvăţ să judec după semne,
Pesemne că sunt ireparabil,
De vreme ce sunt un iubitor incurabil.
Am probleme cu mine, am probleme cu toţi,
În opinia mea peste tot sunt hoţi.
Nu există sinceritate, nu există dragoste.
Trebuie mai întâi să vezi lanţurile
Cu care eşti legat ca să le poţi rupe
Şi-apoi putem fi împărţiţi pe grupe.
Grupea mea să fie dusă la incinerare
Căci pentru viaţă am luptat prea tare
Şi-acum ne pare rău pentru efortul depus,
Dar ne vom odihnii cu toţii sus,
În rai suntem deja aşteptaţi,
În cele mai bune locuri vom fi aşezaţi.
Căci pe pământ toată treaba e sfârşită,
N-au rămas oameni ce fapte bune să comită.
Decât perechea mea şi eu în urma ei,
Zburăm liberi ca nişte porumbei.
Şi instinctul de autoconservare în mine fierbe.
Fierbe pe foc o oală cu mâncare,
Trebuie să mă hrănesc, c-am slăbit prea tare.
Stresul mă doboară, sunt aproape de pământ
Şi-o să mă-mpingă cu faţa în noroi căscând.
Că atunci când mi-era bine nu conştientizam
Şi acum fug aiurea după tot ce nu am.
Mă rătăcesc prin locuri foarte bine cunoscute
Şi toate frumuseţile de ieri, azi îmi par urâte.
Totul s-a schimbat, timpul e de vină,
Deja e întuneric atunci când ajung la cină.
Minciunile nu m-afectează, pot să le aud,
Că eu, din păcate, ştiu adevărul crud.
Viaţa nu-i frumoasă, e plină de surprize,
Bine că pentru iad nu ne trebuie vize.
Trebuie s-avem curajul să nu întoarcem faţa
Când duşmanul ne bate, dar ne cruţă viaţa.
Sunt sătul de vise, sătul de tot,
Să-mi împlinesc dorinţele chiar nu mai pot.
Nu mai sunt suficient nici pentru mine
Şi ajung inevitabil la pastile,
Dar nu droguri, ci analgezice
Ca să-mi potolesc crizele ce
Mă fac să rup orice uşă
Ca să nu mai stau pe tuşă,
Stau pe-o linie albă ce desparte ceva,
Pe o parte sunt eu, pe cealaltă nu voi afla.
Nu vreau să trec dincolo, e prea devreme,
O să mă-nvăţ să judec după semne,
Pesemne că sunt ireparabil,
De vreme ce sunt un iubitor incurabil.
Am probleme cu mine, am probleme cu toţi,
În opinia mea peste tot sunt hoţi.
Nu există sinceritate, nu există dragoste.
Trebuie mai întâi să vezi lanţurile
Cu care eşti legat ca să le poţi rupe
Şi-apoi putem fi împărţiţi pe grupe.
Grupea mea să fie dusă la incinerare
Căci pentru viaţă am luptat prea tare
Şi-acum ne pare rău pentru efortul depus,
Dar ne vom odihnii cu toţii sus,
În rai suntem deja aşteptaţi,
În cele mai bune locuri vom fi aşezaţi.
Căci pe pământ toată treaba e sfârşită,
N-au rămas oameni ce fapte bune să comită.
Decât perechea mea şi eu în urma ei,
Zburăm liberi ca nişte porumbei.
luni, 5 aprilie 2010
New wave
I'm not asking you to believe me,
Just be here and you will see
That I'm not joking. Life is sad,
I try to drown it. I never could, so bad!
Tomorrow I will use a gun,
I have tried today but I haven't found one.
All seems to be hidden, I'm not riskin'
To lose a battle with the enemy within.
I fight for those days full of joy
When we cry to our parents to buy us a toy.
When we fell in love with the girl passing the street...
Those days are gone, you know what I mean.
We are old, tomorrow we can die;
I don't want to stay wondering: Why?
Do something for us all,
Take us closer to our goal.
Outside our homes is very quiet
Because the noise is expensive and no one would buy it.
We have parks, but the kids are smoking in schools,
We have laws, but the anarchy rulles.
The sun shines, we stay in our classes,
We see the blackboard through oval-shaped glasses.
The teachers are angry, the kids are bored.
This day of school I will abort.
I'm sick of these new teaching methods,
They are some desperate tries to delete my records;
Is another lie that I won't bite.
By the end of this, you will tell me I'm right.
And I know I am. This is my world,
But for some reason I have never told
You. Is a way of protection,
Because the schools are weapons for the resurrection.
Forgive us, God, if we are all wrong.
I would not wait to be awaked by the song
Of a funerary march. Is not possibile,
Even for the state is affordable.
The scientists are making progresses
Trying to meet the goddes
Of luck. Since she does not exist,
They could simply delete me from the playlist.
But I insist,
Just words aren't making a complaint,
'Cuz they would be just an empty wall to paint.
They are just parts of the truth.
I will ask all the youth
In this country to take a coin
In their hands and to join
Our cause. Me and myself asure you no loss.
Just be here and you will see
That I'm not joking. Life is sad,
I try to drown it. I never could, so bad!
Tomorrow I will use a gun,
I have tried today but I haven't found one.
All seems to be hidden, I'm not riskin'
To lose a battle with the enemy within.
I fight for those days full of joy
When we cry to our parents to buy us a toy.
When we fell in love with the girl passing the street...
Those days are gone, you know what I mean.
We are old, tomorrow we can die;
I don't want to stay wondering: Why?
Do something for us all,
Take us closer to our goal.
Outside our homes is very quiet
Because the noise is expensive and no one would buy it.
We have parks, but the kids are smoking in schools,
We have laws, but the anarchy rulles.
The sun shines, we stay in our classes,
We see the blackboard through oval-shaped glasses.
The teachers are angry, the kids are bored.
This day of school I will abort.
I'm sick of these new teaching methods,
They are some desperate tries to delete my records;
Is another lie that I won't bite.
By the end of this, you will tell me I'm right.
And I know I am. This is my world,
But for some reason I have never told
You. Is a way of protection,
Because the schools are weapons for the resurrection.
Forgive us, God, if we are all wrong.
I would not wait to be awaked by the song
Of a funerary march. Is not possibile,
Even for the state is affordable.
The scientists are making progresses
Trying to meet the goddes
Of luck. Since she does not exist,
They could simply delete me from the playlist.
But I insist,
Just words aren't making a complaint,
'Cuz they would be just an empty wall to paint.
They are just parts of the truth.
I will ask all the youth
In this country to take a coin
In their hands and to join
Our cause. Me and myself asure you no loss.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)