Golanilor, care sunteţi javre
Voi nu vedeţi ploaia care cade
O să ne înece dacă n-o combatem
Haideţi, cât încă se poate.
Am aşteptat să vină o salvare
Dar încă ne înecăm în mare
De viaţă avem cu toţii oroare,
Promit, e ultima-ncercare.
Să lăsăm grijile toate acasă
Poate că e ultima şansă
Să mai schimbăm ceva în viaţa noastră
Căci nu putem şti ce ne aşteaptă.
Timpul aduce mari schimbări
Dar dup-obositoare căutări
În care toţi ne vom fi plictisit
Deşi nu avem teamă de nimic.
Pictăm totul în culori sumbre
Cu puţine lumini şi cu multe umbre
Aşteptăm Terra să se scufunde
Căci am pleca, dar nu avem unde.
Totul se macină încet
Vă spune un amator poet
Ce-ncearcă să găsească drumul
Când şansele se risipesc ca fumul.
Noi căutăm o scăpare
Fiind înconjuraţi de ajutoare
Ne pierdem, deşi nimeni nu moare
Acum suntem gata de schimbare.
Lumina s-a aprins în depărtare
Noi ne-am oprit din căutare
Nu mai căutăm scăparea
Căci Dumnezeu ne-a trimis iertarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu