Greseli elementare

V-ati razbunat pe noi, acum e randul nostru/
Vom face ceva indiferent de costul/
Pe care trebuie sa-l platim/
Fara ajutor tot o sa traim/
Cand suntem la sransoare Dumnezeu ne-ajuta/
El ne da speranta, nu ne da valuta/
Mai bine stau fara haine pe o pluta/
Decat sa fiu homosexual membru de trupa/
Mai bine ma reinventez si caut altceva/
Nu degeaba-n scoala mi-a placut psihologia/
Pentru voi e-o arma cu doua taisuri/
Pentru noi un mod de-a iesi din ascunzisuri/
Acaparam tara, poate-ntr-o buna zi lumea/
Si speram din plin s-avem parte de ea/
Facem atatea scoli pentru diplome/
Iar voi gasiti mereu scuze ridicole/
Ca sa nu ne angajati, de parca noi/
Daca nu muncim, va-mbogatim pe voi/
Pai, e gresit!/
Cum sa-ti explic?/
Banul e produs in paturi inferioare/
Este tras spre voi prin metode superficiale/
Degeaba aveti bani, cand cultura zero/
Va spune care-i diferenta dintre Ariel si Dero/
N-o sa va spun acum, nu mi-am gasit momentul/
Dar daca e nevoie va-nchid gura cu patentul/
Ciocanul pneumatic/
Patrunde-n sistemul limfatic/
Si in cel nervos/
Pentru voi devin periculos/
Cand lansez rime ca la presa de bani/
Eu m-ascund de politie, nu m-ascund de fani/
Voi, copii avari/
Ce veniti din cartiere rele/
O sa simtiti din greu cureaua de piele/
Si din instinct veti duce mana la ochi/
Ascunzandu-va privirea de deochi/
Veti cadea in farmece gen durerea de cap/
Capatata dupa pumnul in fata luat/
Prerogativele voastre n-or sa ne opreasca/
In cel mai rau caz drumul o sa-l lungesca/
Dar vom gasi metode de a lega legal/
Voi va ratoiti ca prostii, dand mita in tribunal/
Daca spaga e arma voastra secreta/
Ma duc sa fac si eu una-n toaleta/
Arma noastra-i cuvantul ce-i dur ca si pumnul/
O sa reusesc chiar de-as fi doar unul/
Singur/
Vreau sa m-asigur/
Ca nu miscati/
Faceti implozie, da-va-n rahat de gandaci!!

Viata in rate

Iritat de sistemul si tara in care traiesc/
Dupa majorat vreau afara sa ies/
Criza e peste tot, mai bine-mi ajut tara/
Decat sa stau pe banci in SUA cu chitara/
As vrea sa cant, dar lumea n-are bani s-auda/
Nu vad niciun castig dup-atata truda/
Cine stie ce job bizar imi gasesc/
Cu leafa suficienta doar cat sa traiesc/
Sa nu mor/
Dar imi vine Dumnezeu in ajutor/
In hip-hop numele Lui ar trebui pomenit mai des/
Unii se vor da la fund, ceilalti se vor adapta din mers/
Cautam locuri de munca cu salariu minim/
Ca sa avem doua joburi, sa fim siguri ca muncim/
Omul cu doua locuri de munca, ceva normal in sud-est/
Chiar daca este-n Calarasi sau Bucuresti/
Familia in care fiecare munceste/
De la mic la mare, dupa ce se trezeste/
Am castiga cate doua paini/
Dar si la stat am da cu cate doua maini/
Ar fi bine cu doua salarii si un singur impozit/
Sau vom ajunge sa facem piata en-gros la depozit/
Sectiunea prestari servicii se va micsora/
Si locul ii va fi luat de alta/
Servicii funerare in rate/
Sa-si poata permite si cel mai sarac confrate/
Iar cand pompele funebre vor deveni gratuite/
Vei putea sa mori cu ganduri mult mai fericite.

Liniste!!

In liniste s-au facut marile descoperiri/
In liniste ne ducem cu gandul la amintiri/
In liniste aducem dreptate in tara/
Si tot in liniste nu ne lasam sarmanii sa moara/
In liniste ne vaitam ca nu avem bani/
In liniste plangem ca nu mai avem ani/
In liniste ne place sa schimbam decorul/
Desi e liniste, nu ne-am pierdut umorul/
In liniste ii comemoram pe fratii nostrii morti/
Stam in liniste-n case, nu batem pe la porti/
In liniste va vedem cum va creste averea/
Si tot in liniste ne scade noua puterea/
In liniste n-o vom mai putea duce prea mult/
Faceti liniste! Toate propunerile vreau sa le-ascult/
Si daca tuturor ne place sa murim in liniste/
Sa-i rugam pe fii nostri sa ne sape gropi in miriste.

Da-i gata!!

Hai sa strigam toti: nu mai e sinceritate/
Hai sa spargem bancile toate/
Sa dam foc la bancomate/
N-avem nevoie de bani in fisicuri/
Lucrurile cumparate sunt nimicuri/
Si se dau ca Antraxul in plicuri/
Haideti sa strigam: jos politia/
Ei si-au facut ambitia/
Dar si-au pierdut dictia/
N-avem nevoie de protectie/
Ce fac ei e doar o frectie/
La piciorul de lemn. In orice directie/
Daca privesti, e coruptie/
Singura solutie/
Este sa ne predam/
Ce-avem mai bun cu noi sa luam/
Constiinta atator generatii/
E contrazisa de cei ce merg pe pile si relatii/
Ce-i ce-si tradeaza fratii/
Dandu-i pe bani altor natii/
Un fel de Iuda actual/
A minti e un ritual/
Ce se practica in fiecare zi/
Deopotriva, adulti si copii/
Care si-au uitat menirea/
Crezandu-se sub ocrotirea/
Legii, dar afladu-se in afara ei/
Oare cati ani poti sa-ti iei?/
Daca faci accident si fugi de la locul faptei/
Sau daca furi cu acte/
Fiecare are modul lui de a insela si a sustrage/
Incalcarea celor 10 porunci ne-atrage/
Suntem toti de aceeasi parte/
Dar granita sociala de desparte/
In razboiul 'cine fura mai mult'/
Nu mai are importanta cat esti de cult/
Ci cat de repede te misti/
In ziua de astazi risti/
Sa nu mai fi pedepsit/
Daca ai mintit/
Omoara pe cine vrei/
Caci vor parea trei/
Ani cele treizeci de minute/
Petrecute convingandu-te/
Ca era legitima aparare/
Si scapi fara inchisoare/
Dar cand un om normal fura o gaina/
Automat i se mai gaseste o pricina/
De gen: incalcare de proprietate/
Lor cine le face dreptate?/
Avocatii primesc bani pentru ca cei rai sa iasa cu mainile curate/
Bani proveniti din sume impozitate/
Din salarii si pensii deja prea mici/
Pentru parlamentari te sacrifici/
Fara sa vrei si deodata esti scav/
In acest sistem bolnav/
Care se hraneste din propria forta de munca/
In cativa ani o sa ajunga/
O ruina, un iad pentru cei ce fura/
De la cei ce n-au ce duce la gura/
Va intrebati de ce va privim cu-atata ura?/
V-am privit asa de la primul mandat/
La ce era mai rau noi ne-am asteptat/
Si poate am primit ce am meritat/
Dar acum murim/
Caci nu mai stim/
Pe cine sa pedepsim/
Si nu mai avem putere/
Lipsiti de bani si coplesiti de durere/
Partidele politice fura/
Banii merg din mana-n mana/
Ei fac averi incomensurabile/
Din probleme de sanatate ireparabile/
Degeaba avem alegeri, daca ei sunt hoti/
Hai sa aruncam o bomba si sa-i omoram pe toti!!

Freestyle

Dau rime de la tastatura/
Ca sa scap de ura/
Amestec in pahar cianura/
Cu un anticoagulant/
Ca sa nu devin stresant/
Imi retraiesc zilele grele/
Ca sa stiu sa scap de ele/
Data viitoare/
Daca sunt prins in valtoare/
S-am o cale de scapare/
Ridic greutati psihice/
De pe puncte critice/
O ceata de zombi se roaga de mine/
Zicand:"Muta-te, vecine!"/
Am o cantitate mare de zahar in sange/
Cu toate astea, viata nu e dulce/
Sunt in aer, aud sunet de orga/
Dar sunt in elicopter, in drum spre morga/
Imi amintesc ce faceam inainte sa mor/
Ma lungisem in pat, ma pregateam sa dorm/
Deci, m-am gandit ca visez/
Maine o sa am ce sa aiurez/
Insa nu m-asculta nimeni/
Ma uit la calendar, nu-i Vineri/
E ziua zet/
Pentru necazuri sunt magnet/
Dar pana s-ajunga la mine/
Altceva le retine/
Pana maine sunt fericit/
Sper ca n-aveam capul pe tastatura cand am adormit.

Manifest

Din pantecele pamantului revin cu un nou soound/
S-asculte cine are acces la underground/
Pun bazele pe masele de oameni ce sunt in miscare/
Caci cei ce-asculta rock sunt judecati prea tare/
Opun rezistenta mafiei politice/
Si profesoara de la scoala n-are decat sa ma critice/
Ca am 16 ani, dar si stil propriu de-a vedea/
Ca suntem in schimbare si lumea n-a fost asa/
Inainte nu iti pasa de ce vedeai in jur/
Si-acum daca am haina noua, toti zic c-am inceput sa fur/
Si ma refer la rude, ca altii nu au treaba/
Politia si nevinovat te leaga/
Deci, copiiilor ce mesajul mi-ascultati/
Puteti fi nervosi si fara sa-njurati/
Si daca pasul acesta s-a atins/
O idee de schimbare in cap ni s-a aprins/
Puneti mana si scrieti despre tot ce va-nconjoara/
Nu cititi ce au scris altii, aceia mai rau va omoara/
Formati-va o parere si un stil de a o zice/
Fiti destepti ca asta nu pot interzice/
Spuneti lumii ce nu va convine/
Si dovediti ca aveti o ratiune/
Un tel si un mod de-al pune-n aplicare/
Nr vedem pe 10 mai, dupa prma re-ncarnare/
Aud un nou sound si o politica nesigura/
Caci muzica asta din temelii o scutura/
Lasati-ne sa ne alegem setul de valori/
Ai putea pana la nivelul nostru material sa cobori?/
Sau scara-i prea abrupta si ti-e teama de cadere/
Dar daca ramai vei simti aceeasi durere.

Generaţii

Reputaţia nu mi-o pătez/
Renumele mi-l păstrez/
Căci ceea ce creez/
E original şi nu agreez/
Falsuri, deşi îmi place strălucirea/
Nu condam lumea că e rea/
Mă gândesc ce-ar fi fără ea/
Oare ce ar fi Pământul fără locuitori?/
Nu-ţi voi spune chiar de-ar fi să mori/
Poţi să mă ignori/
Sau să găseşti singur răspunsul/
Urmează-ţi cursul/
Fiecare are calea lui/
Dar la început să punem bunătatea în cui/
Căci ar atârna prea greu/
Lăsând la o parte celălalt eu/
Uitând de alter ego/
Să fim atenţi la ecou!/
El transformă omul normal în erou/
Şi poate-i un mod nou/
De a alege un conducător/
Cu picioarele pe pământ, dar visător/
Care să conducă toate statele/
Să ne facă să uităm actele/
De cruzime ale predecesorilor lui/
Sau rămânem ai nimănui/
Cât timp oricui/
Îi e permis să strige/
Fără să gândească:Ninge!/
E ultima iarnă până în două mii doisprezece/
Pe noi ce ne-ncălzeşte?/
Apa din calorifere/
S-a transformat în bere/
Şi a fost băută/
Ne-am îmbarcat toţi pe-această plută/
Fără rută/
Şi fără călăuză/
Nu găsim nicio scuză/
Ca să-ndreptăm trecutul/
N-avem binoclu să observăm punctul/
Ce-acoperă orizontul/
Cunoaşterii/
Ne teleportăm în ziua naşterii/
Ideii că nu există libertate/
Suntem nişte fiinţe alienate/
Mintal. Păcălite,/
Căderii-n adevăr sortite/
Putem afla ce ne-a adus aici/
Descoperind că suntem mici,/
Naivi păcăliţi de păcălici/
Ce ne încredinţăm mintea şi sufletul/
Celui ce scade preţul/
Nemuririi./
Nu ştii că-i împotriva firii/
Să te dai om în faţa omenirii?

De la rugă la slugă

Nimeni nu mă cunoaşte, nu ştie ce fac/
De ce aş încerca la lume să plac?/
Poate chiar am un mesaj şi mă-mpiedicaţi să-l spun/
Cred, ca voi, în Dumnezeu, alţii zic că sunt nebun/
Adept al adevărului, ies în faţă/
Cu piesa asta proaspăt scoasă de la gheaţă/
Ca să-nchid gurile ce nu s-au convins/
De această ramură a muzicii m-am prins/
Şi ce mă face să cred asta?/
Vă opresc din a vă distruge viaţa/
Şi dacă ai înţeles că viaţa nu e show/
Ori te dai bătut, ori încerci din nou/
Stimulez urechi de mari javre actuale/
Populez în forţă azile şi spitale/
Cu băieţi ce-ascultă rock, muzica celui rău/
Ţi-ar place s-asculte manele copilul tău?/
Că e la modă şi ceilalţi o fac/
Am pregătit un strigăt, voi mă obligaţi să tac/
Când deschid gura marile adevăruri cad/
Rămânând valabil doar ceea ce eu vă pun în prag/
Depăşesc pragul bunului simţ cu totul/
Ca să vă fac să nu mai puneţi botul/
La muzica de club, cu fete ce dansează/
Când nu sunt live la TV, se prostituează/
Închid răutatea în pământ cu forţa/
Spre capătul războiului voios voi duce torţa.

Veţi mai auzi de mine!

De aici totul devine trist/
Eu chiar nu mai vreau să risc/
Îmi înec ochii în lacrimi şi plămânii în sânge/
Viaţa ce-am avut-o pân-acum jur că îmi ajunge/
Nu vreau să mor, ar fi o laşitate/
Mă simt foarte legat de realitate/
Oricât aş vrea, nu pot s-o deformez/
Dar la asta lucrez/
Aduc în prim plan experienţa socială/
Ce-aduce pe obraz o lacrimă banală/
Însă, în suflet, schimbări majore se petrec/
Şi eu nu pot, ca alţii, amarul să-l înec/
Într-un pahar, că m-aş îneca şi eu/
Poate m-ar pedepsi Dumnezeu/
Mai bine fac eschive în faţa mediului advers/
Dup-o clipă de odihnă tot răul din suflet s-a şters/
Mai lasă-mă, Doamne, pe pământ/
Simt că din cuvânt/
Pot face o lege/
Care mâinile o să ni le deslege/
E un vis aproape materializat/
E scopul vieţii mele, ceea ce-am vrut să fac/
E putere neirosită/
Şi cu cap folosită/
În scopuri proprii/
Să pot cunoaşte adâncimea gropii/
În care o să cad/
Dacă nu o acopăr cu un gard/
Metalic, ca şi colţii ce-mi strălucesc/
Ca cei ai lui Wolverine, şi-acum mă grăbesc/
Mă aşteaptă sfârşitul, poarta deschisă o ţine/
Fiţi siguri că veţi mai auzi de mine!

Lumea ideala

De unde atata bucurie?/
Lipsiti de griji si bani vom zburda pe campie/
De unde atata optimism?/
O s-ajungem sa le dam noi banii din patriotism/
Nu avem multi bani, dar ce avem ne-ajunge/
Suntem ca o ferma de vaci, si statul ne mulge/
Ne da de mancare iarba cea mai proasta/
Dar se comporta de parc-ar fi fan scump in fata noastra/
Cand vine fiscul si bate pe la usi/
Parca bate asa tare, ca le face rumegus/
La televizor nu sunt prezentate minciuni/
Cei ce cred asta sunt nebuni/
Ce vedem la stiri e stiintifico-fantastic/
Si toti banii de acolo sunt de fapt de plastic/
Presedintele isi joaca al sau rol/
Caci este un basm ce-i la televizor/
Acesta se termina cu bine/
Daca privesti dup-o punga de praf si bile/
Nu se mai fumeaza tigari, caci au doar aurolacii/
Care ne vorbesc frumos, de parc-ar vorbii cu dracii/
Nu se mai bea bere/
Se bea doar suc de mere/
In toti copaci cresc bani, noi n-ajungem sa-i luam/
Aici intervine statul: Lasati-ne sa v-ajutam!/
Dar cand coboara au in maini doar frunze/
Zicand ca ni s-a parut si cerandu-si scuze/
Putem sa ne tatuam "terorist" pe bluze/
Ca politia da gratis, la colt de strazi, obuze/
Scolile scot eminenti pe banda rulanta/
Avem atat de multi ca facem contrabanda/
Avioanele sunt decapotabile/
Si au in spate balansoare remorcabile/
Fiecare om are cashi cu cinci etaje/
Iar pe la parter curentul ii traje/
Ii traje la petreceri, cum ar fi la primarie/
Astazi este sarbatoare: s-a deschis o berarie/
Toti avem telefoane ce zboara/
Trase de sfoara/
Pregatesc mancare, ne-ncalzesc sarmale/
Daca ne e rau, ne-aprind o lumanare/
Fiscul nu mai exista, in final l-au desfintat/
Nimeni ca sa iti ia banii nu-ti mai da in vap/
Iti da sub centura/
Sa nu poti reactiona rapid la lovitura/
Politia si-a deschis corp de balet/
Coregraf este chiar domnul prefect/
Primarul nostru a devenit atlet/
A emigrat la tara si ultimul om destept/
Nu mai avem nevoie de sosele, ca masinile zboara/
Nu se mai fac tractoare, cu avionul se ara/
Eu, se oare, c-as fi devenit miliardar/
Dar o palma ma trezeste din acest vis bizar.

Maxima

Sunt detinatorul unei voci de aur/
Am in plamani un intreg tezaur/
Il valorific, pentru-a va da exemplu/
Ca identitatii mele ii trebuie ridicat un templu/
Stirile ce le prezint eu nu sunt mincinoase/
Nu va fur eu banii, nu va dau afara din case/
Nu va conduc tara, ca nu sunt sofer/
Si n-am sa fiu pentru voi cercetator de teren/
Mi-asum numai propriile greseli/
Si daca v-ati indreptat astazi/
Nu va iert pentru ce-ati facut ieri/
Poti sa cazi/
Intr-un sir de indoieli/
Despre ce presedinte sa ceri/
Care minte mai bine/
E la ordinea zilei/
Eu nu mai deschid televizorul/
E otrava pentru mine/
Am indreptat vizorul/
Catre partidele politice/
Care se cred zeitati mitice/
Dar o sa le daram ca la un joc de popice/
Astept momentul propice/
Sa-i dam bice!/
Am asteptat atatia ani/
Fiind condusi de tigani/
Axati pe imbogatire rapida/
Daca e nevoie daram toata Romania cu o locomotiva/
Aflata in deriva/
Este economia/
Astept fiscul si ultimii bani sa mi-i ia/
Pana si soarele de pe cer e fals/
Daca mor, in sicriu, te invit la vals/
Sa nu ma calci pe picioare/
Ca sunt schelet si m-ar durea prea tare/
Daca pe lumea cealalta ma-ntalnesc cu Ceausescu/
O sa-i spun: Priveste, ti-au urmat exemplul restul!/
In zilele obisnuite suntem oameni fara bani/
Doar de sarbatori parca devenim normali/
In cinstea conducatorului ce n-i l-am ales/
O sa facem timbre cu el, ca sa il scuipam mai des!

Prindem puteri

In timpul scolii/
Mi-ar place sa se inverseze polii/
Intre ei, nordul cu sudul/
Si nimeni sa nu mai poata simti crudul/
Adevar despre tara asta ce ne leaga/
Si ne tine in spate ca pe o desaga/
Dar ne-arunca/
Atunci cand nu mai suntem apti de munca/
Povestea e simpla: pleaca afara!/
Fati numele de aici sa dispara/
In abis/
Lumea iti va invia trecutul/
Ti-am zis/
Ca asta e doar inceputul/
Tot din ceea ce ma-nconjoara/
Trebuie la un moment dat sa dispara/
E un schimb facut in natura/
Cand bunatatea e-nlocuita de prea multa ura/
Usile se-nchid in fata mea/
Si nu cred c-o sa mai vad altceva/
Decat/
Ceea ce am inceput/
Sa fac/
Si sunt doar serios, nu suparat/
Am vazut multe, am facut putine/
Haideti sa murim cat inca suntem tineri/
Dar lasa-i pe altii sa te omoare/
Doar asa sufletul tau va invata sa zboare.

Piesa de teatru

Sunt Ari/
Cand apar se-ncalzeste mai rau ca-n Kalahari/
Am o senzatie de pura placere/
Cand impart in lume o intreaga avere/
Am un caracter/
De fier/
Si exersez/
Mereu cum sa aterizez/
In praful din care e compusa lumea ta/
Daca adorm, e clar ca nu mai pot zbura/
Deci ma trezesc, imi bat joc de rolul tau/
Care te-a transformat din copil in om rau/
Cand stai nu-ti inveti replicile/
Astepti sa vina criticile/
Dar deja te izbesc pumnii cu zecile/
Ai uitat sa-ti intretii fanii/
Acum ei te jignesc, ca si americanii/
Nu ai stiut sa-ti joci viata/
Si-acum in fata/
Ta e doar oglinda in care te revezi/
Ca ai fost de-aplaudat tu continui sa crezi/
Apa ce curge din robinet/
Simbolizeaza timpul ce trece mult prea incet/
Prosopul tau din cap/
Simbolizeaza ce ai vrut sa faci, de fapt/
Iar pe usa doua linii rosii, sange/
Inseamna ca acum unul din parintii tai plange/
Si-i ajunge, e bucuros intr-un fel/
Ca din nou se poate gandi doar la el/

Schimbarea e aproape

Mi-am trimis iscoadele/
Sa evalueze pagubele/
Produse de revolutia/
Pe care-o fac prin muzica mea/
Cand s-au intors mi-au pvestit/
Din floarea cea corupta n-a ramas nimic/
Eu n-am putut a-i crede/
Si m-am dus repede/
Pana la sediul cel mai apropiat/
Al unei institutii de stat/
Acolo la o coada mare am stat/
Dar chiar si pentru asta bani mi-au dat/
M-am mirat/
Am zis: Ce dracu, visez?/
Ca de azi trebuie sa ma relaxez/
Nu-mi trebuie scoala, nu-mi trebuie munca/
Imi trebuie doar fler si disciplina multa/
Eu le am pe astea doua de mic/
Asa ca m-am apucat de treaba.Si imi zic:/
Doamne, daca-i vis, te rog nu ma trezi/
Daca e pacat, Tu nu ma pedepsi!/
Ci lasa-ma sa vad intr-un an de viata/
Care e puterea banilor-gheata/
Intr-o zi de Duminica pe pat m-am intins/
Am deschis ochii, lumina s-a aprins/
Nu era Dumnezeu, era chiar a mea mama/
Zicand: Trezeste-te, Bogdan, ca-ntarzii la scoala!

Corupţie la nivel înalt

Asta e legea şi ţara în care trăim/
Decât să mai profitaţi de noi, mai bine murim/
Vă plângeţi întotdeauna că vă jefuim/
Dar adevărul cu toţii îl ştim/
Aveţi partide politice, persoane importante în spate/
Şi ne serviţi pe tavă aceleaşi minciuni adevărate/
Ne faceţi cu orice preţ să credem în mărturiile voastre/
Iar voi vă luaţi maşini scumpe, noi nu avem nici case/
Tot voi ne ziceţi să nu ieşim pe străzi că-s periculoase/
Prea mulţi tineri mor pe-acolo de la intravenoase/
În loc să-i ajutaţi, alocaţi fonduri aleatoare/
Ce-i mai ieftin: o viaţă salvată, sau o-nmormântare?/
Aveţi idei comuniste, ne îndreptăm spre un regim global/
Vouă vă convine, nu aveţi nici un plan/
Sunt sigur că o să vă ia pe nepregătite/
Şi-o să vă răscumpăraţi cu alte vieţi muncite/
Dar neplătite/
Ne vindeţi de parcă am fi sclavii voştrii/
Cred că mai bine ne-am fi înţeles cu foştii/
Parlamentari şi preşedinţi, ei arătau mai bine/
Nu-şi luau maşini scumpe, genţi, vile/
Voi însă aţi degenerat, spuneţi-ne cine-i de vină?/
Pe cine o să acuze europa de crimă?/
Pe voi nu, că ei sunt şi mai corupţi, pe semne/
Că noi stăm în izmene, când ei bagă în vene/
Ne uităm pe cer zicând: Doamne, schimbă-mi soarta!/
Iar pe voi vă văd ieşind cu maşina zicând: Doamne, deschide-mi poarta!/
Aţi lăsat multe femei şi copii să moară/
Pe voi să vă ia dracul, lor să le fie ţărâna uşoară/
Când vă veţi opri şi vă veţi da seama de răul făcut/
O să turbaţi, o să vreţi să fie ca-n trecut/
Că nici voi nu staţi bine, banii sunt pe terminate/
Şi-o să trăiţi pe străzi ca noi, înconjuraţi de realitate/
O să aflaţi că cerul e cel mai bun acoperiş/
Şi singura mâncare o dată pe săptămână un castron cu griş/
Stai că nu ai toaletă, coane, unde-o să te p*şi/
Asta este realitatea, trebuie să rişti/
Te dai după un gard. Dar ce o să faci,/
Când fără wc, în tufiş, îţi vine să...ai prins ideea./
Viaţa-i foarte grea, de ce să-ţi mai explic/
Oricum ai înţeles măcar un pic/
Vreau să m-asigur că scriind nu mă doare mâna/
Şi voi, măgari nesimţiţi, prin state aţi uitat româna/
Puneţi-vă măcar o zi în locul nostru/
O să ne răspundeţi că nu vedeţi rostul/
Păşiţi acum în casa noastră, să vedeţi cum trăim/
Că o să ne-aveţi pe conştiinţă, dacă mâine-o să murim.

Sunt pregatit

Inving toate problemele ce mise pun in fata/
Daca as putea mi-as alege alta viata/
Dar nu pot, caci sunt supus prea multor legi/
Si daca tu esti ca mine, cred ca intelegi/
Tot ce spun se traduce-n mii de fapte/
Care-apar la stiri total diferit de realitate/
Ei nu stiu cum sa ne distraga atentia/
Ca ei sa poata evita detentia/
Eu am intentia/
Sa ii pun pe toti in cap/
Dar nu cu pumnul, si cu ceea ce se cheama rap/
Daca nu vor intelege noi vom alege sa moara/
Si din cenusa lor se va naste alta tara/
Poate mai mare, mai buna/
Dar respectand in continuare traditia strabuna/.

Ocupatie

In valoarea vietii simt ca ma degradez/
Simturile estetice vi le violez/
Vad straturi mov, caci culorile sunt resturi/
Si daca nu sunt eba, cum o sa dam testuri?/
Astea sunt doar pretexturi/
Atentia ne e distrasa/
Catre alta rasa/
De gainari, dar cu unelte profesioniste/
Pot face realitate si gandurile cele mai pesimiste/
Cineva sa ne ajute, sa dea drumul la gaze/
Sa ne putem lovi cap in cap, plutind ca niste raze/
Pe platoul acesta pe care nu-l vad ca mi-e greata/
Si toti ceilalti oameni mie-mi par o ata/
Dar cine vine s-o taie?/
Am pus un curcan de masina si-un plop de om la bataie/
Nu va-nghesuiti cat sunt sub presiune/
Ca n-o eliberez, doar sunt in misiune./

Algoritmi

Am in fata/
O veritabila salata de verdeata/
Cand privesc/
Spre ceea ce ma-ndoiesc/
A fi fiinta umana/
Miros de animal in putrefactie emana/
Si nu stiu de ce/
Se-aude din departare/
Un lup/
Sau un nou calup/
De reclame/
Sa vedem cum se pun banii la borcane/
In alte tari se face economie mascata/
Caci doar la ei criza e adevarata/
La noi e doar un pretext/
Inca un test/
Pe care daca nu-l trecem/
In racoarea pamantului de cimitir restul vietii noastre trupesti o sa-l petrecem/
Asa ca de ce sa nu incepem/
Sa ne antrenam/
Macar sa incercam/
Sa-i indepartam.

La coada pentru un suflet

Iar ploua/
Orasul imbraca o haina noua/
Si locurile noastre de fumat/
De toate amintirile neplacute s-au spalat/
E greu/
Sa incerci sa pari leu/
In focul vietii, dar in gheata crizei/
Pui palaria pe cap in amintirea brizei/
Nu mai sti cum era cand aveai bani/
Ai pierdut fericirea in urma cu cinci ani/
Caci actualul presedinte/
Nu spune adevarul, el ne minte/
Am asezat la loc de cinste/
Oameni care si-au facut loc printre/
Hoti si au incercat sa-i demaste/
Tot ei ne-au aratat raul ce ne paste/
Lumea asta le e datoare/
Cat vom fi in viata, cat pe cer mai e un soare/
Parca in trecut si pietrele gemeau/
Cand masinile cu viteza legala treceau/
Pentru ca ei strazile nu le faceau/
Si lasand gluma la o parte/
Aflam ca intre timp ei n-au mai citit nicio carte/
Chiar daca sunt pe patul de moarte/
Ei se agata de banul si de gatul oamenilor/
Fiindca nu pot renunta la protectia banilor/
Si se ascund mereu in spatele lor/
Am ajuns sa ne imprumutam o portie de mancare/
Altii se supun la infometare/
Nu criza, ci ei ne apasa prea tare/
Pe punctul moale/
Incercand sa ne schimbe prioritatile/
ei sunt cei ce ne strica vietile/
Schimbandu-ne sistemul de valori/
De fapt ei ne aseaza la cap flori/
Si nu la propriu, dar nu ca nu si-ar permite/
Ci pentru ca nu vor si in sec statul inghite/
Cine poate sa le puna limite?/
Au facut deja prea mult rau/
Lasandu-ne doar cu credinta in Dumnezeu/
Au luat pentru ei fericirea/
Si noi traim cu ei, dar de fapt cu amintirea/
Unei zile mai bune/
Dar ei sunt surzi si nimeni nu le poate spune/
Raul pe care l-au facut/
Ascunzandu-se de noi atunci cand au tacut/
Pastrand o doza de seriozitate/
Ca sa ne fraiereasca ca la carte/
Acum in urma lor raman suflete/
Goale de bunatate, goale de zambete/
Care daca ar mai avea o sansa-n plus/
Ar uita pe loc situatia in care s-a ajuns/
Si poate nu i-ar executa direct/
Desi ei o merita perfect/
Si poate doar intelepciunea/
Ne-ajuta sa-nlaturam uscaciunea/
Care a fost, dar nu o sa mai fie/
Caci lumea dup-atatia ani morti, e iar vie!

Trag linie

Am o carte de vizită/
În faţă, dup-o zi plictisită/
În spate, fără distracţie/
Încerc la gânduri negre să nu dau satisfacţie/
Că cine ştie ce-mi aduce viaţa/
Cine mă loveşte când trece ceaţa/
Cine mă ridică în al nouălea cer/
Cine nu se supără când la el zbier/
Şi, sincer/
Deşi nu am prieteni mulţi, mă simt iubit de toată lumea/
Am ascultat de bunicul meu care odată spunea/
Să nu-mi fac sânge rău că nu se merită/
Şi duşmanii-or să mă ducă la răsmeriţă/
Mai bine mă-mbăt criţă/
Mă duc la o grădiniţă/
Decât să mă las încătuşat/
De către cei ce zic că m-au salvat/
Dar, de fapt armele au predat.