Sweet hell

Îmi rezerv dreptul de a păstra tăcerea
Când nimeni nu ar putea suporta durerea
Pe care o am în oase şi în suflet
Şi mă deteriorează pe interior încet.
Viermii mă mănâncă de viu,
Nu mai sunt acel copil zglobiu
Care eram când m-ai cunoscut,
Sunt acelaşi suflet, dar în alt trup.
Dumnezeu mă vrea la El cât mai repede
Şi caut să-mi plătesc datoriile.
Nu vreau să rămân dator vieţii
În declinul actual al pieţei.
Nu mă căuta, că m-am dus,
Încă o stea a apus.

Eu am origine divină,
Sunt născut chiar din lumină.
Nu suport vanitatea de pe pământ
Când caracterul este tot mai strâmb.
Oamenii se sinucid cu miile,
Roşii sunt toate zidurile
Spitalelor şi blocurilor de locuinţe
Căci ne-am înşelat în prea multe privinţe.
Viaţa e spre moarte cale,
Nu-i pune întrebări nasoale
Că te trezeşti cu o palmă,
Deşi ea deobicei e calmă.
Ascultă-ţi şi mintea, nu doar inima
Şi dreptate îmi vei da.

Totul se ruinează într-o clipă.
Să fi în locaţia potrivită!
Sufletul tău merge pe o hartă
Deşi se spune că soarta e oarbă.
Sângele să nu se verse,
Am să te aştept pe trepte
În locul tău preferat
În zi de miercuri, pe înserat.
Dacă nu vi, eu dau biletul,
Că mai sunt mulţi care aşteaptă trenul
Spre iad în această noapte,
Eu îmi joc moartea în acte.
Iar când ceasul arată ora şase
Semaforul va fi pe roşu la sinapse.